Eveniment

Controversata ordonanţă a Ralucăi Prună. Jurist: Se încalcă dreptul la apărare şi la tăcere

Ordonanţa 18 din 2016, care stabileşte, printre altele, că procurorul poate audia o persoană ca martor, chiar dacă sunt indicii că ar putea fi suspect, a stârnit polemici în rândul juriştilor, unii susţinând că se încalcă dreptul la apărare şi la tăcere.
Publicitate

Ordonanţa 18 din 2016, promovată de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, reglementează mai multe articole din codurile penale, una dintre prevederi fiind cea legată de efectuarea urmăririi penale. Astfel, potrivit ordonanţei, articolul 305, alin (1) din CPP prevede că atunci "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut

Anterior ordonanţei de urgenţă textul de lege nu conţinea sintagma "chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut".

Astfel, unii jurişti susţin că introducerea acestei precizări poate încălca dreptul la apărare, în condiţiile în care o persoană este audiată ca martor, iar ulterior devine suspect. Specialiştii susţin că în această manieră, organele de anchetă ar putea strânge informaţii prin care martorul respectiv să fie pus sub învinuire, în timpul audierilor el nefiind consiliat juridic, pentru că procedura nu o impune. Astfel, el poate face afirmaţii în defavoarea sa, fără să îşi dea seama, şi nici nu poate propune probe.

"Evident că este încălcat dreptul la apărare şi la tăcere. Iniţial, textul se referea la începerea urmăririi penale in rem, în situaţia în care nu este recunoscut autorul, iar ulterior, prin modificarea efectuată de către doamna Prună, s-a prevăzut ca, chiar dacă este autorul cunoscut, se face începerea urmării penale cu privire la faptele săvârşite. Or, nu se mai justifica sub nicio formă, din moment ce am autor, să încep urmărirea penală faţă de fapte. Urmărirea penală se începe faţă de fapte doar când nu ştiu autorul, ca să pot desfăşura în continuare cercetări până la identificarea lui. Se încalcă nu numai dreptul la tăcere, dar prin aceasta, se pot desfăşura o serie de investigaţii care n-ar fi putut fi efectuate fără începerea urmăririi penale", a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat.

De aceeaşi părere este şi parlamentarul Daniel Fenechiu, care este şi avocat.

"Cu siguranţă încalcă dreptul la apărare. Ceea ce pot să spun, cât se poate de hotărât, este că modificările făcute pe cale de ordonanţă de doamna Prună, pe lângă faptul că o parte dintre ele erau revendicate de activitatea de urmărire penală, unele, cum ar fi modificarea alineatului 305, alineat 1, ridică mari semne de întrebare în legatură cu respectarea dreptului la apărare. Nici înainte nu anunţau procurorii, deşi aveau obligaţia. S-a ajuns la modificare şi pentru că ei aplicau textele legale cum credeau ei. Acesta a fost şi motivul pentru care, la data respectivă, nu a existat multă vâlvă pe modificare", susţine acesta.

De asemenea, avocaţii sunt de părere că în aceste condiţii ei pot fi acuzaţi de instigare la mărturie mincinoasă.

"Înainte, procurorii audiau autorul unor infracţiuni ca suspect, nu ca martor. Situaţia martorului este problematică aici şi eu cred că îi încalcă dreptul la apărare şi dreptul la tăcere. În ce sens? Dacă el se sfătuieşte cu tine, ca avocat, pentru că urmează să fie audiat ca martor, tu, ca avocat, poţi fi învinuit pentru instigare la mărturie mincinoasă. E la dispoziţia procurorului dacă începe sau nu urmărirea penală in personam, care îl cheamă pe autor şi îl audiază în calitate de martor, dar nu poate beneficia de consilierea unui avocat, de dreptul la tăcere. Procurorul, înainte, daca avea suspiciuni şi dacă ştia cine este autorul infracţiunii, era obligat să înceapă urmărirea penală şi să îi aducă la cunoştinţă faptul că este învinuit", spune avocatul Romeo Cosma.

Alţi specialişti spun că într-o astfel de situaţie, în care martorul devinde suspect, declaraţia acestuia în calitate de martor nu este luată în considerare.

"În măsura în care a fost audiat ca martor, respectiva declaraţie, dacă devine suspect sau inculpat, declaraţia de martor nu mai este luată în considerare de către instanţă. Nu mai reprezintă o probă, este eliminată din contextul probatoriu. Nu i se încalcă dreptul la apărare, pentru că nu ştii cum evoluează situaţia. Să vedem o situaţie cu o crimă: criminalul poate rămâne la faţa locului cu încă 100 de oameni. Prima dată, fără să ştii că e criminalul, audiezi ca martor. Pe parcurs constaţi că este autorul, pe alte probe. Atunci nu îi mai iei în seamă declaraţia de martor, este exclusă din probatoriu.
Înainte nu era în lege faptul că declaraţia de martor să fie exclusă din probatoriu. Acum s-a clarificat, în sensul că poţi fi audiat ca martor,dar pe parcursul anchetei se poate schimba ceva, poţi deveni suspect şi apoi declaraţia iniţială nu mai e luată in considerare. Nu este o măsură în defavoarea celui cercetat, ci în favoarea lui", spune preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Bogdan Gabor.

"Eu spun că e o măsură bună. Nu s-a schimbat nimic, se făcea la fel, numai că acum este cadru care permite să se facă audieri după începerea urmăririi penale in rem. Nu se încalcă dreptul la apărare. Audiezi persoana respectivă ca martor şi dacă se dezvoltă şi rezultă că ar fi inculpat, ar urma să se schimbe declaraţia şi calitatea", a declarat vicepreşedintele CSM, Cristian Ban.

Mai sunt şi apărători care spun că în acest context martorii ar putea să meargă, alături de avocaţi, la audieri pentru a avea parte de asistenţă juridică.

"Martorul nu ar trebui să vină cu avocat, nu există dispoziţie în procedura penală care să prevadă acest lucru. Dacă şi persoana care e chemată ca martor face o solicitare procurorului să fie totuşi asistat de avocat, chiar dacă dă declaraţii în calitate de martor, el poate să încuviinţeze o astfel de cerere. Şi până acum, o persoană putea fi audiată ca martor şi, dacă din declaraţia respectivei persoane ar fi rezultat indicii sau suspiciuni că şi persoana audiată a săvârşit o infracţiune, este posibilitatea să i se schimbe calitatea. Schimbându-se calitatea din martor in suspect, oricum organul de cercetare penală este obligat sa ii ia o noua declaratie, de data asta in calitate de suspect, unde asistenta juridica e obligatorie. Pericolul acesta a existat dintotdeauna. Tu, ca martor, eşti obligat să spui adevărul. Dacă minţi, săvârşeşti o infracţiune", susţine avocatul Virgil Bărbulescu.

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.