Eveniment
Filiera clujeană a brăţărilor dacice
de Ziua de Cluj, 27 august 2008, 21:27
Un clujean a fost trimis în judecată pentru furt şi valorificare de obiecte de patrimoniu cultural împreună cu un lot de 67 de persoane, suspecte de trafic internaţional de artefacte.
Clujeanul Horia Camil Radu este acuzat a fi unul din capii reţelei de “braconieri” care a început să caute artefacte dacice în coloniile considerate de patrimoniu naţional din Munţii Orăştiei.
Capete de acuzare reţinute în sarcina sa de rechizitoriul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la începutul lunii august sunt asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la infracţiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu cultural din situri arheologice.
Dosarul nr. 151/P/2005, “Aurul dacic II”, are o poveste demnă de un film cu căutători de comori şi este practic o continuare a unui alt dosar trimis în judecată în anul 2005. Atunci aşa-zisa “grupare Iulian Ceia“ (fost subofiţer de poliţie trecut în rezervă - n. red.) a fost, de asemenea, trimisă în judecată pentru că a sustras şi vândut unor colecţionari străini 15 brăţări dacice. “Aurul dacic II” se va judeca la Judecătoria Deva, prima înfăţişare urmând să aibă loc în luna septembrie.
In rechizitoriul procurorilor se arată istoria detaliată a activităţii întreprinse încă din 1996 de clujeanul Camil Radu, pentru sustragerea tezaurului alcătuit din brăţări şi monede, dintr-un punct arheologic situat “Sub Muchea Cetăţii” în Munţii Orăştiei. Obiectele de patrimoniu, arată rechizitoriul, au fost valorificarea pe piaţa neagră printr-o filieră româno-anglo-americană.
Horia Camil Radu a fost colecţionar de monede în Cluj-Napoca şi frecventa cluburile numismatice. în actul de urmărire penală se arată că el a contactat grupurile de braconieri din zona Munţilor Orăştiei şi, asigurându-şi călăuze, a început să efectueze detecţii şi săpături neautorizate în diverse puncte arheologice despre care obţinea informaţii că acolo s-au descoperit monede antice şi alte artefacte.
Stocurile de bunuri arheologice au fost depozitate la sediul firmei sale din Piaţa Muzeului numărul 5, Cabinetul Numismatic Napoca SRL. în anul 2004, societatea a fost dizolvată pentru lipsă de activitate, timp în care acesta “desfăşura o activitate energică pe piaţa neagră”, se arată în rechizitoriu.
De asemenea, susţine sursa citată, ca o interfaţă a comerţului cu artefacte desfăşurat mai ales prin dealeri specializaţi pe piaţa neagră internaţională, Radu a înfiinţat două firme, una în SUA - Florida, Samus Numismatics LLC, şi o alta în Marea Britanie - Londra, Ulpia Numismatics Ltd.
Impreună cu Radu, în dosarul “Aurul dacic II” au fost învinuite alte 67 de persoane pentru diverse participaţii la activitatea bănoasă de a vinde ilicit antichităţi, însă numai 10 au rămas acuzaţi. Restul persoanelor învinuite sunt menţionate în dosar la categoria martorilor, însă comerţul cu obiecte dacice fiind o afacere de succes, alte dosare conexe în care personajele sunt aceleaşi se profilează.
Anchetatorii mai spun că învinuiţii au făcut investiţii majore în achiziţionarea de detectoare performante de ultimă generaţie şi de autoturisme de teren care să le asigure accesul în zonele cele mai dificile ale siturilor din zona cetăţilor dacice.
“Marfa” obţinută era plasată colectorilor sârbi şi italieni care veneau la întâlniri în România cu Camil Radu Odată marfa înstrăinată, aceasta era vândută comercianţilor de antichităţi din Austria, Elveţia, Germania ori din Marea Britanie şi SUA, inclusiv pe piaţa on-line E-bay.
Procurorii au depus la dosar mai multe înregistrări telefonice în care Camil Radu vorbea despre întâlniri cu unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de artă din Serbia, Goran Andjelkovic.
Activitatea lui Radu a continuat până anul trecut, prin mâna lui trecând, pe rând, două brăţări dacice din aur, valorând aproape 600.000 de euro, 200 de monede din aur de tip Lysimachos în valoare de130.000 de euro, 500 de monede de argint tetradrahme a 75.000 de euro, precum şi denari de argint, brăţări tracice, denari romani şi imperiali vânduţi pe Internet, peste 100 de arme şi unelte dacice din fier şi bronz cu valori de peste 30.000 de euro, vase.
In actele de urmărire se mai spune că Radu a predat Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, 4.105 piese arheologice în valoare de 70.000 euro, însă în anul 2003 el a încheiat şi un contract de vânzare-cumpărare cu aceeaşi instituţie pentru 47 de piese arheologice.
“Horia Camil Radu a fost audiat anul acesta, însă, deşi a fost citat în mai multe rânduri, el a refuzat să se pună la dispoziţia organelor de anchetă. Şi a plecat din ţară, s-a stabilit la Londra”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, procurorul Valentin Trif.
Colaboratorii lui Radu
Ianici Zlatibor, un român de origine sârbă, cunoscut pentru preocupările de colector local al monedelor antice, a fost prins de Poliţia de Frontieră în timp ce se deplasa spre Moldova Nouă într-un taxi, cu buzunarele doldora de monede romane imperiale, din bronz (2.990 de bucăţi), precum şi cu 600 de piese din bronz, fibule, aplice şi inele.
Conform afirmaţiilor sale, învinuitul cumpărase tezaurul cu preţul de 9.000.000 de lei vechi de la persoane necunoscute din Bucureşti.