Eveniment

Fişe de întemniţare: ÎPS Bartolomeu şi părintele Boilă

Doi preoţi şi un diplomat clujean, Victor Cădere, sunt primele trei personalităţi clujene cărora le-au fost publicate fişele pe baza cărora au fost închişi de regimul comunist.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a dat publicităţii fişele penale matricole ale deţinuţilor politici şi ale unor personalităţi publice. Datorită volumului extrem de mare de documente, până în prezent au fost prelucrate complet numai fişele deţinuţilor ale căror nume încep cu literele A, B şi C, cât şi fişele deţinuţilor executaţi în perioada regimului comunist.

 “Numai la aceste prime trei litere, volumul aproximativ de fişe este de 28.000, în urma prelucrării acestora rezultând un număr de aproximativ 18.880 de deţinuţi”, se arată în documentul IICCR.

 

Prima pesonalitate clujeană a cărei fişă apare în documentele IICCR este înalt Prea Sfinţia Sa Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. “Anania, Valeriu (Bartolomeu) (născut în 1921) – teolog şi ierarh ortodox. A fost secretar particular al Patriarhului Justinian Marina şi director al Bibliotecii Patriarhale din Bucureşti. în prezent este mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

A fost arestat la 14 iunie 1958 de Regionala M.A.I. Ploieşti şi condamnat de către Tribunalul Militar Bucureşti prin Hotărârea 493/1959 la 25 de ani muncă silnică pentru uneltire, conform articolului 209 cod penal. A trecut prin arestul de la Ploieşti şi prin penitenciarele Jilava, Piteşti şi Aiud. A fost eliberat la 1 august 1964, fiind graţiat prin Decretul 411”, se arată în documentul IICCR. îPS Bartolomeu era ieri plecat din Cluj.

 

A doua personalitate clujeană a cărei fişă apare în primul calup publicat de IICCR este a părintelui Matei Boilă. “Boilă, Matei (1926 – ) - membru P.N.Ţ. din 1945 şi activist al Mişcării studenţilor anticomunişti. Preot greco-catolic din 1977. După 1990 a fost senator ţărănist şi vicar al Clujului. A fost arestat în 1947 timp de câteva săptămâni, după care a trăit ascuns vreme de doi ani.

La 14 decembrie 1952 este arestat din nou şi trimis la Capul Midia, pentru o condamnare de un an şi trei luni. în mai 1953 ajunge în Penitenciarul Jilava, fiind depus cu mandatul de arestare nr. 87/1953 pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 cod penal). Din fişe reiese că la 1 ianuarie 1956 a fost arestat din nou cu mandatul nr. 10/B/1956 pentru agitaţie publică şi condamnat de către Tribunalul Bucureşti prin sentinţa nr. 759/1956 la 10 corecţie.

 A mai trecut prin penitenciarele Gherla, Galaţi şi Botoşani şi prin colonia de la Salcia. A fost graţiat la 29 iulie 1964 ca urmare a Decretului 411”, constată documentul citat.

 

Părintele Boilă ne-a declarat că nu şi-a văzut până acum fişele matricole penale întocmite de comunişti.  “Numai pozitivă poate fi o astfel de publicare a fişelor, măcar se mai face un pic de lumină în marea de crime ce a fost în acea vreme. Din păcate, doar din aceste fişe birocratice, nu pot releva amploarea abuzurilor şi crimelor”, consideră fostul fruntaş ţărănist.

 Preotul Boilă apreciază că “toate aceste lucruri trebuie ştiute, pentru că primejdia nu a trecut”. “Nu este vorba despre vreo nevoie de a noastră de a exhiba suferinţa, dar trebuie ştiut cum s-au făcut acele nedreptăţi, să se conştientizeze cât de perfid a fost acel sistem. Să nu îşi închipuie cineva că s-a terminat cu primejdia, chiar dacă nu e aşa teribilă ca pe vremea reeducărilor. Ar fi bine să ştim să ne păzim”, a conchis părintele Boilă.

 

Ruxandra Cesereanu, analist al mentalităţilor, ne-a declarat ieri că Decretul  nr. 411 de graţiere a deţinuţilor politici a fost emis din iniţiativa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. “La acea vreme, el a fost deja diagnosticat cu cancer şi, probabil, voia să fie perceput şi cu o latură mai puţin întunecată”, consideră autoarea eseului “Gulagul în conştiinţa românească”.

Ea a precizat că istoricii leagă apariţia decretului de graţiere de eliminarea, în acelaşi an, a consilierilor sovietici de la fiecare nivel politic ori administrativ. “Cu toate că trupele de ocupaţie au plecat în 1958, abia în 1964 s-a reuşit eliminarea consilierilor sovietici de la toate nivelurile. Tot atunci s-a renunţat la limba rusă în România – nu în ceea ce priveşte literatura – care avea statut echivalent cu limbă de ocupaţie”, ne-a precizat Ruxandra Cesereanu.

Cea de-a treia personalitate clujeană întemniţată este mai puţin cunoscută publicului larg: diplomatul şi profesorul universitar Victor Cădere. “Cădere, Victor (1891 – 1980) – doctor în drept, profesor universitar la Facultatea din Cluj şi diplomat de carieră. A făcut parte din delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919 şi a fost şeful Misiunii Militare Române din Extremul Orient (1920-1921). Ca diplomat a reprezentat ţara la Varşovia, Belgrad şi Lisabona. între altele, a fost secretar general în Ministerul de Interne şi rezident regal în Ţinutul Dunărea de Jos.

A fost arestat la 7 octombrie 1952 şi internat de către D.G.S.S. prin Ordinul nr. 60107/1952 pentru spionaj şi legături cu străinătatea, deoarece sub guvernul Antonescu fusese ministru plenipotenţiar în Portugalia. Abia în 1956 Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti a emis Sentinţa nr. 1332 prin care era condamnat la 5 ani închisoare, pentru care s-a dispus însă neexecutarea.

 A fost închis la Jilava şi Sighet. A fost eliberat la 20 septembrie 1956”, se arată în documentul IICCR. Conform profesorului clujean Ioan Ciupea, cel care cercetează şi istoria membrilor corpului diplomatic încarceraţi în temniţele comuniste, Victor Cădere a plecat în Franţa, după ce a fost eliberat şi a fost profesor asociat al Universităţii Paris II. într-o notă a Siguranţei, din 1943, se arată: “[Gh. Tătărescu] a primit o scrisoare de la V. Cădere, fost min. al României la Lisabona, care a venit prin intermediul Legaţiei Elveţiei...

în scrisoare, îl sfătuia să trimită oameni politici români în Anglia, uzând de orice mijloace, pt. a forma acolo un guvern al României libere, care este imperios necesar intereselor vitale ale României democrate”, relevă documentul pus la dispoziţia ZIUA de CLUJ de către profesorul Ciupea.

 

La ce ajută publicarea fişelor matricole penale

 

Istoricul clujean Cosmin Budeancă, şeful Serviciului muzee-memorie din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, ne-a declarat că, până la începutul toamnei, pe site-ul instituţiei vor fi postate fotocopii după toate fişele matricole penale corespunzătoare deţinuţilor care au numele începând cu literele D,

E şi F. “Sunt cercetători ai istoriei recente, care lucreză în provincie, pentru care accesul la aceste documente ar fi foarte dificil.

în fapt, şi pentru cercetătorii din Bucureşti este destul de dificil accesul la fondul de arhivă al Peniteciarului Jilava, de exemplu”, ne-a declarat Cosmin Budeancă. Profesorul clujean Ion Ciupea, din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, consideră ideea drept “grozavă”, din punct de vedere al cercetătorului.

 “Eu lucrez pe aceste documente de opt ani, la Jilava. Am învăţat să le decriptez. Acum este grozav că pot să le văd şi în această formă. E un important pas înainte”, ne-a declarat Ciupea.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.