Eveniment

Judecător din Cluj, în scandalul SIPA: Acest capitol negru din justiţia post-comunistă să fie clarificat şi închis definitiv

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) anunţă că susţin cererea CSM prin care solicită Ministerului Justiţiei "să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate a mai multor aspecte privind arhiva SIPA".

"Această cerere vine în continuarea eforturilor depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru lămurirea problemelor grave ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat că a fost, poate şi este, folosită pentru a şantaja magistraţi", transmit printr-un comunicat de presă cele două asociaţii.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cere Ministerului Justiţiei, printre altele, publicarea componenţei comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, precum şi măsurile dispuse de acestea, dar şi data sigilării arhivei. "O asemenea informare publica este necesară din partea Ministerului Justiţiei pentru că nici azi, la peste 11 ani de la desfiinţarea serviciului secret SIPA, nu se stie cine a făcut parte din aceste comisii de inventariere a arhivei SIPA şi ce au făcut concret acestea", spun magistraţii.

"Plenul CSM solicită Ministerului Justiţiei (...) prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţia în care astfel de acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor", se arată în documentul transmis de CSM Ministerului Justiţiei."Din informaţiile publice reiese că aceste rapoarte sunt "secret de serviciu", astfel că pot fi uşor declasificate de către însuşi Ministrul Justiţiei", mai susţin asociaţiile.

Totodată, CSM solicită să fie cunoscut numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării acestor comisii, în situaţia în care au existat, magistraţii precizând că "o astfel de măsură este necesară, dat fiind faptul că mai mulţi miniştri ai justiţiei au avut poziţii contradictorii cu privire la ceea ce s-a făcut efectiv, în ultimii 11 ani, cu această arhivă. Astfel, în timp ce Ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat public în 2016 că arhiva nu a fost inventariată, aceasta încercând să facă o nouă comisie de inventariere, în decursul anilor mai mulţi miniştri ai justiţiei au susţinut că arhiva a fost inventariată. Unii miniştri au susţinut că inventarierea a durat o lungă perioadă, chiar până la doi ani."

Consiliul mai vrea şi data sigilării arhivei şi procesul verbal întocmit în acest sens, dar şi menţionarea modalităţii de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat.

"În spaţiul public există informaţii, furnizate chiar de către oficiali ai Ministerului Justiţiei din perioada respectivă, potrivit cărora s-a pătruns în această arhivă şi s-au copiat ori sustras documente. Mai mult, în spatţiul public s-a vehiculat informaţia că sistemul de supraveghere - care era administrat de o regie autonomă aflată în subordinea SRI - a incintei în care este stocată această arhivă ar fi fost nefuncţional pentru mai multe luni, lucru confirmat pe data de 16 mai 2017 de preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI", explică judecătorii şi procurorii.

CSM cere detalii despre "existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA".

"În august 2016, ministrul justiţiei Raluca Prună a afirmat că în CSAT s-a discutat ca această arhivă să fie inventariată din nou, iar "documentele de interes operativ" să fie transmise "instituţiilor abilitate", adica actualelor servicii secrete. Asociaţiile profesionale ale magistraţilor (UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România) au reacţionat atunci, cerând premierului Cioloş ca, înainte de a se lua orice decizie cu privire la soarta arhivei SIPA, să se facă publice toate documentele referitoare la aceasta, întocmite de comisiile de inventariere, pentru a se şti ce s-a întâmplat până în prezent cu această arhivă", transmit magistraţii.

Astfel, UNJR şi AMR, alături de CSM, solicită Ministerului Justiţiei "să comunice toate aceste informaţii, astfel încât să existe o bază de pornire concreta pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor şi pentru a se lămuri toate informaţiile şi speculaţiile din spaţiul public din perioada ulterioară desfiinţării serviciului secret SIPA."

"UNJR va continua demersurile pentru lămurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA, astfel încât acest capitol negru din justiţia post-comunistă să fie clarificat şi închis definitiv. Nu e niciodată prea târziu pentru adevăr, iar pentru însănătoşirea justiţiei din România e important să facem lumina în întunecatul episod SIPA", a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

"Atitudinea AMR a fost constantă cu privire la acest subiect, catalogat ca fiind o «pată neagră» a istoriei, pentru a cărui clarificare, în sensul aflării adevărului, sistemul judiciar este şi trebuie să fie direct interesat. De mai mult de un deceniu, acest subiect revine, redundant, în spaţiul public, fără să existe voinţa unor demersuri concrete lămuritoare, în pofida reacţiilor repetate, ferme şi îndreptăţile ale asociaţiilor profesionale. Tocmai de aceea, AMR susţine măsurile solicitate de CSM, ca pas important pentru aducerea necesarelor lămuriri, o dată pentru totdeauna", a declarat Andreea Ciuca, preşedinte interimar AMR.

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.