Latifundiarii de pe malul lacului

Latifundiarii de pe malul lacului
După ce afacerile imobiliare au migrat de la Cluj-Napoca la Jucu şi Floreşti, o nouă bătălie imobiliară se dă pentru terenurile de la Câmpeneşti. În acest moment Câmpeneştiul este divizat între latifundiari de anvergură: olandezul Japp Veldjesgraaf, care construieşte un teren de golf şi deţine 350 de hectare de teren, Primăria Apahida, care are 200 de hectare şi are planuri pentru un spital regional, şi iranianul Gassem, care construieşte cartierul rezidenţial “Fărcaş” şi are în concesiune cele mai bune terenuri din zonă.

Pe străzile înfundate ale Câmpeneştiului se întâlnesc maşinile de teren scumpe cu căruţele trase de mârţoage şi săteni încălţaţi cu cizme de cauciuc. Câmpeneştiul este împărţit între lacuri şi dealurile care le înconjoară. Terenurile sunt împărţite, şi ele, între proprietari de diferite speţe. Astfel sunt latifundiarii mari: olandezul Jaap Veldjesgraaf (350-400 de hectare), patronul de la benzinărie, iranianul Rahravan Ghassem (lac concesionat şi viitorul cartier Fărcaş Residence) şi Primăria Apahida (200 de hectare şi proiect de spital regional).

O altă categorie sunt proprietarii de pe lângă lacuri: poliţişti, procurori, politicieni şi diverşi oameni de afaceri. Cei din urmă, cu terenuri mai mici, sunt localnicii care încă nu au vândut. Pe unul dintre dealurile de la intrarea în localitate l-am întânit pe Vasile (foto dreapta jos). Are 40 de ani şi de când se ştie este cioban. Deşi îşi petrece mult timp în natură, este informat asupra pieţei imobiliare din zonă şi a investiţiilor.

“Acolo se face spitalul, mai aşa vine autostrada. La intrare se face un cartier”, spune el. De la el am aflat că în urmă cu şapte ani dealurile de lângă lacuri, acum populate cu case de procurori şi poliţişti, serveau drept păşune. “Acuma nu prea e nimeni în sat, dar vara e plin de maşini străine”, spune ciobanul.

 

Olandezul şi terenul de golf

 

Câmpeneştiul are două cartiere: satul vechi, unde mai trăiesc zece familii, şi dealurile cocoşate de vile. “Acum cred că mai sunt zece familii de tot. înainte de 1950 erau foarte mulţi. Lumea muncea pământul”, spune Gheorghe Paşcu. El ne-a povestit că cel mai mare proprietar de terenuri este olandezul.

“Are vreo 350-400 de hectare acolo în capătul lacului”, spune bărbatul. Despre olandez am aflat de la Moldovan Petrea, reprezentantul localnicilor în Consiliul Local Apahida, că este un om de afaceri stabilit la Cluj. Acesta a cumpărat terenurile acum doi ani de la localnici. Primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş, ne-a povestit că olandezul va construi la Câmpeneşti un teren de golf.

 “O să facă ceva frumos acolo, din câte ştiu are un proiect pentru un teren de golf”, spune Fărcaş. Misteriosul olandez este Jaap Veldjesgraaf, specialist IT. Până în 2007 el a deţinut compania de softh Nethrom. Despre Veldjesgraaf am aflat că s-a stabilit în Cluj în 1993 şi a înfiinţat Nethrom, o companie care are peste 100 de angajaţi.

După ce a vândut compania, Veldjesgraaf s-a implicat în afaceri imobiliare, cel mai important proiect fiind cel de la Câmpeneşti. Cu toate acestea, localnicii spun că au avut şi conflicte cu acesta. “A cumpărat hectarul cu 8 milioane şi l-a şi îngrădit. Când a pus gardul a luat şi alte terenuri care nu erau ale lui şi a fost scandal”, spune unul dintre săteni.

 

Iranianul care îl construieşte cartierul cu numele primarului

 

Cele mai profitabile terenuri de la Câmpeneşti sunt însă deţinute de către Primărie şi de iranianul Rahravan Ghassem. “Păi el are de aici, cum începe lacul, până la capăt. L-a îngrădit şi nu mai lasă oamenii să pescuiască, zice că e al lui”, spune Adrian Catarig. El este unul dintre puţinii tineri din Câmpeneşti. Perla investiţiilor iranianului Ghassem este ansamblul rezidenţial amplasat la intrarea în Câmpeneşti.

Acesta construieşte 300 de apartamente, lângă benzinăria pe care o are în proprietate, ansamblul fiind denumit Fărcaş Residence (foto dreapta centru). Coincidenţa face ca şi primarul comunei Apahida să se numească Fărcaş. “Nu ştiu dacă l-a numit după mine, azi am văzut şi eu panoul”, spune primarul Fărcaş. La mai puţin de un kilometru de ansamblul rezidenţial Fărcaş, Primăria Apahida şi Consiliul Judeţean Cluj au în proiect construirea unui spital regional.

 Investiţia estimată este de 200 de milioane de euro. Primăria Apahida va pune la bătaie terenul pe care îl deţine, adică 15 hectare din cele 200 pe care le are în proprietate. “Eu aş da terenul şi gratuit la investitori, că profitul vine din impozitele pe construcţii”, spune primarul Fărcaş.  

 

 

Tăbăcarul şi pământul de sub apă

 

La polul opus al afacerilor imobiliare sunt localnicii din Câmpeneşti. Iarna satul este depopulat. Abia dacă mai găseşti zece familii care să locuiască în zonă. Vasile Mânăşturean (foto dreapta sus) este unul dintre bătrânii satului. La 81 de ani acesta abia dacă mai distinge lumina zilei, dar spune că este sănătos.

Principala sa preocupare sunt cele cinci oi pe care le paşte pe malul lacului, unde spune el că are în jur de opt mii de metri pătraţi. “Eu am pământ destul, dar nu vând că am copii”, spune bătrânul. Despre el am aflat că are 81 de ani şi că este tăbăcar de meserie. Bătrânul se plânge că Primăria nu i-a restituit terenul. “Aici am opt ari pe lacu’ ăsta şi pe cela mai am 36 de ari, da’ îs sub apă.

Mi-o spus că primesc furaje, că primesc pământ, da’ nimic. Era mai bine pe vremea lui Niculai”, povesteşte bătrânul. De la el am aflat că lacurile au fost amenajate în perioada comunistă şi că înainte în locul lacurilor erau grădini. “Lumea avea boi, grădină, cu asta trăiam”, a mai explicat acesta.

 

 

Profituri de miliarde şi sute de proiecte imobiliare la Câmpeneşti

La Câmpeneşti există 3.000 de parcele pe care se dezvoltă proiecte imobiliare, dintre acestea 1.500 deja sunt construite, în mare parte case de vacanţe şi vile.

în 2007 Primăria Apahida a eliberat peste 700 de autorizaţii de construire, faţă de 50-100 de autorizaţii eliberate în ceilalţi ani.

Din concesionarea terenurilor de la Câmpeneşti, Primăria Apahida câştigă anual 600.000 de lei.

Primăria Apahida are două proiecte de reabilitare a lacurilor, două vor fi transformate în lacuri de agrement, iar alte trei vor fi utilizate ca bază de creştere a peştilor.

Loading...
Comenteaza