Eveniment
Primul brand ecologic de Cluj
de Ziua de Cluj, 22 august 2007, 23:22
Clujenii se vor putea lăuda începând cu anul viitor cu un produs ecologic şi cu tradiţie: Caşul de Mănăştur. Un magazin de desfacere pentru produse bio aşteaptă acordul Comisiei Europene şi urmează a fi inaugurat, locaţia propusă fiind Piaţa de gros. Iniţiativa aparţine Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), deţinătoarea singurei ferme acreditate ecologic de către laboratorul Ecoinspect.
Coordonatorii proiectului de la ferma de pe Dealul Hoia din Cluj-Napoca au în plan un produs de nişă autohton şi ecologic. “Nu ştim să ne apreciem valorile şi produsele tradiţionale. Trebuie să reînviem tradiţia. Ce s-a întâmplat cu vărzarele, cu cocorăzile cu brânză?!
Românii sunt snobi şi cumpără numai produse străine. Vrem să promovăm Caşul de Mănăştur ca marcă, să ne ocupăm de etichetă, de publicitate, pentru a-l lansa pe piaţă”, ne-a declarat Rotar. Pivniţa modernizată, care va fi dată în funcţiune în toamnă, a fost construită din piatră de Viştea. Procesul de producţie a acestui tip de brânză impune efectuarea unei analize de mucegai.
Caşul este depus pe rafturi în pivniţă, unde este ţinut timp de 10-15 zile. Pentru prima dată acesta va deveni un produs bio datorită schimbării tipului de agricultură a fermei.
“în pivniţă există o ciupercă. Aceasta îi dă caşului un gust specific”, ne-a declarat decanul USAMV, Ioan Rotar. USAMV, în cooperare cu Guvernul Flandrei, a depus un proiect pentru transformarea fermei din Hoia în una ecologică. Proiectul ORFAROM are ca scop trecerea de la agricultura convenţională la cea de tip ecologic.
“Ferma respectă noile tehnologii bio. A fost nevoie de schimbarea tipurilor de îngrăşăminte şi de fertilizarea organică a solului. Am ales ovinele, pentru că sunt mai uşor de stăpânit, fertilizarea este mai bună şi deţinem culturi care se pretează”, ne-a declarat Rotar.
Fermă necontaminată cu reziduuri
Această fermă deţine 500 de ovine. Fiecare dintre acestea produce zilnic până la 6 kg de brânză. Din toamnă se estimează creşterea numărului de oi la 1.000. Cei trei angajaţi ai fermei Hoia sunt ajutaţi în perioada şcolii de studenţii practicanţi.
Ferma este dotată cu utilaje tehnologice performante: tractoare, semănători, discuri. Culturile se întind pe 300 ha şi sunt preponderent de mazăre, trifoi, lucernă. Analizele au arătat că ferma nu este contaminată cu reziduuri. USAMV a investit 500.000 de lei în ferma Hoia.
“Rectorul Universităţii, Liviu Mărghitaş, a obţinut fonduri pentru modernizare. Am pus accent pe oameni şi, pentru a le crea condiţii de muncă, le-am construit locuinţe noi, care urmează a fi date în folosinţă. De asemenea, am modernizat pivniţa unde se pregăteşte brânza, am modernizat spaţiile de primire şi instalaţia de apă şi acum urmează să modernizăm grajdul”, ne-a declarat Ioan Rotar.
Bugetul proiectului care a fost depus la Uniunea Europeană (UE) nu este încă stabilit. Analiza SWOT realizată în 2005 cu privire la piaţa produselor ecologice în Cluj este favorabilă. “Produsele bio vor fi cu 20-50% mai scumpe, totuşi dezvoltarea economică a României impune apariţia unei categorii de cumpărători. Există condiţii favorabile produselor bio.
Analiza transabilităţii produsului dovedeşte că acestea sunt de calitate. Totodată, dorim şi educarea fermierilor în acest domeniu. Organizăm întâlniri cu ei şi, împreună cu un profesor din Belgia, Lucien Carlier, am editat şi un manual al sistemelor de producţie ecologică”, ne-a declarat Rotar.
“în 2007 au fost introduse în sistem 10 ferme, dintre care şapte sunt de apicultură, două vegetale şi doar una de producţie animalieră. în alte judeţe precum Sibiul sau Mureşul există deja astfel de ferme. La noi, toate sunt în conversie, pentru că nici una nu a depăşit perioada de observare de doi ani.
Probabil că ferma Universităţii va începe cel mai repede să producă bio. Produsele eco sunt impuse de UE”, ne-a declarat directorul Ecoinspect, Piroska Lorincz.
“în Cluj încă nu există produse care să îndeplinească standardele bio. Ar fi o şansă ca acest caş să fie certificat de UE dacă se foloseşte laptele din zona Munţilor Apuseni, dar şi în cazul păşunilor trebuie îndeplinite anumite condiţii”, a declarat Iuliu Suătean, director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj.