"Rețeaua celor ce urăsc România". Rareș Bogdan, despre planul de compromitere a profesorului Ioan Aurel Pop

"Rețeaua celor ce urăsc România". Rareș Bogdan, despre planul de compromitere a profesorului Ioan Aurel Pop

Jurnalistul a comentat în termeni extrem de duri acuzațiile aduse īn spațiul public noului preśedinte al Academiei Romăne: "Îi deranjează că Ioan Aurel Pop este un patriot declarat"

"Mizerabilii încearcă compromiterea noului Preşedinte al Academiei Române! Citiți mai jos adevărul despre aşa-zisele dezvăluiri publicate de rețeaua celor ce urăsc România în această dimineaţă (joi - n.red.). Îi deranjează că Ioan Aurel Pop este un patriot declarat", a scris Rareș Bogdan pe pagina sa de Facebook.

Realizatorul TV a făcut trimitere la "dezvăluirile" din Revista 22, care, sub semnătura lui Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, publică o listă cu peste două sute de nume, despre care spune că ar fi "colaboratori aflați în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti". Printre numele menţionarte în articole se află cele ale lui Ioan Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române, Cornel Nistorescu, ziarist, sau Dorel Abraham, sociolog.

Profesorul Ioan Aurel Pop a dezminţit imediat acuzaţiile - CITIŢI DETALII AICI.

Rareş Bogdan a recomandat un articol al jurnalistului Dan Andronic publicat în EVZ, "UN ATAC MIZER LA ADRESA PREȘEDINTELUI ACADEMIEI ROMÂNE, Ioan Aurel Pop. Cum se mistifică documentele Securității", care contribuie la demistificarea "dezvăluirilor" din Revista 22. 

"Centrul de Informații Externe era o structură de spionaj, nu era echivalentă cu Securitatea care se ocupa de urmărirea românilor. Unitatea menționată în articol, UM 0225, era dedicată consulatelor României în străinătate, locul în care erau folosiți ofițeri de informații cu acoperire diplomatică. Adică, mr. CIE Popescu Ion, era conspirat în străintate pe post de consul, cu numele Alexandru Olteanu. Puteau avea și alte acoperiri, de ziariști Agerpres, de angajați ai reprezentanțelor economice. Nu se prezentau niciodată cu gradul și numele real persoanelor cu care intrau în contact. Indiferent unde se aflau, în România sau în străinătate, mr. CIE Popescu Ion era Alexandru Olteanu, în orice împrejurare! O nuanță extrem de importantă atunci când arunci niște nume pe piață și le acuzi de colaborare cu Securitatea, mai ales dacă spui că ești cercetător la CNSAS, deci se presupune că poți face toate nuanțele necesare", a scris Dan Andronic.

"În adresa de însoțire a tabelului se pomenește despre faptul că numele prezentate în lista-tabel au fost introduse în cartotecă, adică în arhivă, fără a avea un număr de date minim necesare. Majoritatea celor prezenți pe tabel erau membri PCR, un alt amănunt important întrucât din anii ‚70 membrii de partid nu mai puteau deveni colaboratori sau informatori ai Securității decât cu aprobarea primului-secretar de partid pe județ sau, de la caz la caz, cu aprobarea CC-ului. Care se dădea foarte greu, Ceaușescu fiind adeptul controlării Securității de către Partid, nu invers", mai spune jurnalistul EVZ.

"Într-o discuție cu unul din foștii ofițeri din UM 0225 acesta mi-a spus că exista o practică de a bloca în cartotecă, prin întocmirea unei fișe sumare, a unor persoane care prezentau interes pentru serviciul de informații externe. Era vorba de persoane care participau la simpozioane în străinătate, călătoreau în interes de serviciu, sau turistic. Contactul cu aceștia se făcea cu identitatea falsă a ofițerului CIE, respectiv acoperirea diplomatică sau economică. Deci nu suntem în situația în care cei prezenți pe listă știau că au intrat în contact cu un ofițer, ci erau convinși că au discutat cu alte persoane", susţine Dan Andronic.

Referitor la cazul președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, Dan Andronic spune că acesta "apare în tabel la poziția 149. Numai că așa cum se poate vedea cu ochiul liber în dreptul numelui său apare un NU extrem de clar. Autorul articolului, deși este cercetător CNSAS nu pare să vadă acest lucru, după cum nu vede nici absența indicativului 225, adică al unității CIE de care vorbește cu aplomb. Indicativ care apare la majoritatea numelor din listă. Ce înseamnă acest NU în dreptul numelui istoricului Ioan Aurel Pop. În nici un caz nu este un DA! Cel mai probabil este vorba despre faptul că în urma verificărilor s-a constatat că numele istoricului Ioan Aurel Pop a fost introdus în cartoteca CIE fără a avea nici o bază reală. De aici apare NU! Că dacă avea cea mai mică relevanță pentru CIE apărea indicativul unității, 225, cât și cel al ofițerului care l-a contactat. Ioan Aurel Pop, repet, nu are așa ceva. Ceea ce face ca întreaga construcție însăilată în „22” să miroasă urât. Sună a decredibilizare cu orice preț, în spiritul „cetățenilor europeni”... Dosarul acesta există în arhiva CNSAS din 2007. El a fost cerut de către autorul articolului în momentul în care Ioan Aurel Pop și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Academiei Române. Au fost discuții legate de anonimizare care s-au sfârșit prin publicarea lor integrală. Modul în care au fost prezentate, arată foarte clar care a fost intenția. Mai ales că există un verdict dat de CNSAS din 2009. De care cercetătorul Mădălin Hodor pare să nu vrea să ne comunice", conchide Dan Andronic.

Loading...
Comenteaza