Eveniment
România şi Ucraina, în pragul unui nou scandal “Bîstroe”
de Ziua de Cluj, 25 iunie 2009, 22:08
Două diguri de peste 1.400 metri au fost construite de autorităţile ucrainene în zona de administraţie a Direcţiei Apelor Cluj, contrar unui protocol între cele două state.
Scandal cu implicaţii geopolitice în zona de administrare a Direcţiei Apelor Someş Tisa (DAST) Cluj: o parte din malul drept al râului Tisa a fost amenajat de autorităţile ucrainene, în ciuda faptului că există un acord bilateral în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, care interzice începerea execuţiei oricăror lucrări de amenajare, fără să existe proiecte armonizate.
Lucrările încalcă nu doar protocolul încheiat între reprezentanţii celor două guverne, din mai 2008, dar şi directivele de specialitate ale Uniunii Europene, spun sursele ZIUA de CLUJ.
“Directiva europeană cere mai mult spaţiu pentru râu, dar digurile îl încorsetează şi cred că se va adânci foarte mult albia, în consecinţă. Eu spun că nu e bine, va creşte transportul solid în timpul viiturilor”, afirmă un specialist clujean cu experienţă de 35 de ani în domeniu şi membru în delegaţia română de la Cluj, care a evaluat stadiul lucrărilor, dar care a insistat să rămână anonim. Situaţia a fost sesizată în toamna trecută de o delegaţie din care fac parte mai mulţi angajaţi ai DAST Cluj.
Digurile construite de partea ucraineană au un coronament de şase metri, respectiv o lăţime care permite “trecerea a două maşini una pe lângă alta fără probleme”. Lucrările continuă în ritm susţinut încă din toamna anului trecut, fiind acum aproape de finalizare. Este vorba de două diguri care măsoară împreună peste 1.400 metri lungime. La ultima vizită a delegaţiei române, de săptămâna trecută, o parte din lucrări erau finalizate, iar digurile erau înălţate la cotă şi înierbate pe o porţiune însemnată. Lucrările sunt executate la distanţă faţă de malul Tisei, ceea ce face imposibilă observarea digurilor de pe malul românesc al râului.
Singurele măsuri care au fost luate, până acum, sunt notificarea Ministerului Mediului prin intermediul Administraţiei Naţionale “Apele Române”, printr-un proces-verbal încheiat la finalizarea fiecărei runde de discuţii cu Ucraina. Negocierile între Ucraina şi România sunt mediate, din partea României, de secretarul de stat Dan Cîrlan, care a preluat discuţiile începute în toamna 2008 de fostul secretar Lucia Varga. Nici Cîrlan şi nici Varga nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei. în schimb, Ministerul Mediului a subliniat că documentaţia proiectelor pentru lucrările executate de ucraineni pe malul Tisei “nu au fost aprobate de partea română, întrucât s-a constatat că lucrările au fost deja executate”.
Şeful delegaţiei române, care a constatat că lucrările încalcă protocolul dintre state, este clujeanul Radu Fărcaş, consilier la DAST. Din delegaţie au mai făcut parte Dan Lungu şi Radu Iepure, de la serviciul de investiţii, şi Bogdan Neciu, de la serviciul de relaţii internaţionale al DAST. “La inspecţia lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din toamna anului 2008, experţii români au depistat lucrări hidrotehnice noi pe malul drept al râului Tisa. Partea română a luat act de existenţa acestor diguri”, au precizat oficialii DAST, la solicitarea ZIUA de CLUJ.
Precedentul Bîstroe
Un incident similar, dar de proporţii mai mari a fost înregistrat în Delta Dunării, în 2002. Este vorba de cazul Canalului Bîstroe, un canal navigabil de mare adâncime, care leagă portul Reni de Marea Neagră. Ucraina a fost criticată de organizaţii internaţionale de Mediu şi condamnată de autorităţile române pentru că experţii au considerat canalul Bâstroe ca fiind o soluţie “nocivă pentru Rezervarea Biosferei Delta Dunării”.
Construcţia canalului a început, oficial, în mai 2004 şi a fost contestată de UNESCO, secretariatul de stat al SUA, de Cancelaria Germaniei, de Convenţiile de la Berna şi Paris. Canalul Bîstroe ar putea fi finalizat în acest an.