“Solidari cu România”, o expoziţie care-ţi face pielea de găină

“Solidari cu România”, o expoziţie care-ţi face pielea de găină
Expoziţia de fotografie document “Solidari cu România”, vernisată ieri la Muzeul de Artă, a adus la Cluj câteva din instantaneele surprinse pe film de o misiune umanitară poloneză, în Timişoara şi Bucureşti, la câteva zile de la căderea regimului comunist în decembrie 1989.

La 20 de ani de la Revoluţia română, imaginile selectate de străini pentru a ilustra contemporanilor bucuria şi disperarea zilelor de sfârşit de decembrie 1989 îţi fac pielea de găină din pricina emoţiei. Sunt imagini inedite pentru public, ce nu au circulat în presă şi care au ca avantaj obiectivitatea, fiind realizate de o mână de fotografi amatori din Polonia, sosiţi în ţară “cu ajutoare”.

 

“Am văzut camerele lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, două încăperi aproape identice, de dimensiuni extraordinare, complet devastate. Podeaua era distrusă, covoarele strânse sub forma unor baricade împotriva gloanţelor. Rămăseseră numai florile şi scaunele pe care erau aşezaţi soldaţii”, sună una din explicaţiile plasate sub fotografiile de la Comitetul Central în 30 decembrie 1989. Vizitatorii au ocazia să constate şi modul în care Revoluţia română a fost surprinsă în ziarele din Polonia, regiunea Timişoarei apărând pe harta ţării într-o baltă roşie de sânge, care pulsează împotriva regimului. Mai apar şi feţele transfigurate ale schilodiţilor de gloanţe din spitale.

 

în plus, fotografiile cu înmormântări organizate în grabă pentru împuşcaţii de pe străzi, cu lumânări şi inscripţiile “Nu vom uita sângele vărsat” au o putere evocatoare fantastică. Numele lui Nicolae Ceauşescu este fotografiat constant scrijelit pe ziduri, în asocieri cu “criminalul secolului”, dictatorul cambodgian Pol Pot, dar şi în antiteză cu “simbolurile” rezistenţei anticomuniste, Laszlo Tokes şi Doina Cornea, ale căror nume apar, de asemenea, în inscripţii.

 

“Această expoziţie este importantă pentru că e o perspectivă a modului în care ne-au văzut alţii atunci. Cât de cenuşiu şi câtă lipsă de speranţă era pe-atunci!”, a spus, în deschiderea manifestării, Victor Lungu, cercetător al Revoluţiei române de la Cluj, unde au fost înregistrate şi primele victime. 

 

Expoziţia a venit la Cluj direct de la Memorialul Victimelor Comunismului din Sighet, prin intermediul Radio Cluj şi este oferită de Institutul Polonez de la Bucureşti.

Loading...
Comenteaza