Eveniment

NEWS ALERT Undă verde pentru stația de epurare de la Pata Rât. Un lac de 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă

Președintele Consiliului Județean Cluj a semnat joi, 21 septembrie 2017, autorizația de construire pentru lucrările de intervenție în primă urgență la depozitul neconform de deșeuri Pata Rât.
Publicitate

Fiind emis în conformitate cu hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, documentul autorizează efectuarea de lucrări în vederea stabilizării, stopării efectului de poluare a pârâului Zăpodie și pentru eliminarea levigatului (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor - n.a.). 

„Pentru a limita consecințele negative ale scurgerii de levigat, am autorizat în regim de maximă urgență aceste lucrări, respectând astfel întocmai termenele stabilite de Garda de Mediu. Stația de osmoză inversă ce va epura levigatul de la Pata Rât va fi dată în funcțiune în cel mai scurt timp posibil, astfel încât substanțele scurse din depozitul neconform să fie neutralizate și să devină absolut inofensive pentru mediu", a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Consiliul Județean Cluj derulează în prezent achiziția serviciilor de închiriere a unei stații de osmoză inversă, fiind deja depuse în acest sens trei oferte. Urmează ca în cursul săptămânii viitoare să aibă loc procedura legală de negociere cu ofertanții, semnarea contractului și, ulterior, începerea efectivă a procesului de epurare. În acest fel, levigatul va fi colectat într-un bazin al stației de epurare de unde va fi preluat în vederea procesării de către stația de tratare ce funcționează pe principiul osmozei inverse. La finalul procesului de epurare lichidul rezultat va fi total inofensiv pentru mediu, putând fi deversat în pârâul Zăpodie.

''Stațiile de tratare a levigatului care funcționează pe principiul osmozei inverse reprezintă, pentru nivelul actual de dezvoltare a tehnicilor de epurare, cea mai eficientă metodă de îndepărtare a tuturor categoriilor de contaminanți din levigat, astfel încât, la evacuarea în sistemele de canalizare sau în apele de suprafață, indicatorii caracteristici ai acestuia să fie în limite admisibile prevăzute de legislația în domeniu", explică reprezentanţii administraţiei judeţene. 

Scandalul poluării de la Pata Rât, în etapa plângerilor penale

Amintim că, Garda Naţională de Mediu a anunţat acum câteva zile că a aplicat Consiliului Judeţean (CJ) Cluj mai multe amenzi în valoare de 150.000 de lei şi a făcut o sesizare penală în cazul scurgerilor de levigat de la Pata Rât.

Şeful forului judeţean clujean a spus însă că instituţia pe care o conduce a respectat toate obligaţiile stabilite de instituţiile de mediu şi de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă în acest caz. Acesta a punctat că rampa de la Pata Rât este o rampă veche de aproximativ 70 de ani, în care Clujul a dus gunoaiele în mod permanent, şi a acuzat-o pe Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, de incompetenţă.

Preşedintele CJ Cluj a anunţat luni că şi instituţia sa va depune plângeri penale împotriva ministrului Mediului şi a comisarilor Gărzii de Mediu. Alin Tişe a mai informat că în această săptămână va fi gata expertiza care va arăta care au fost cauzele care au dus la mişcarea de gunoi de la Pata Rât, iar abia apoi apoi se va putea trece la închiderea definitivă a rampei, în funcţiile de soluţiile pe care le vor indica specialiştii, şi după ce va fi epurată întreaga cantitate de levigat.

Problema poluării de la Pata Rât. Cu ce viteză curge levigatul

Amintim că, la finele lunii august, o alunecare de teren pe o lungime de 300 de metri pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu, existând pericolul erodării centurii de ocolire a municipiului pe relaţia Vâlcele - Apahida.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj de la acea vreme, că nivelul de levigat din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. În cadrul acelei şedinţei s-a dispus Consiliului Judeţean Cluj să intervină rapid şi să ia măsuri pentru oprirea alunecării de teren, decolmatarea albiei pârâului Zăpodie şi oprirea scurgerii levigatului, care trebuie preluat şi dus la staţii de epurare.

Potrivit unei note de constatare de la începutul lunii august, întocmită de mai multe instituţii, privind situaţia alunecării de teren de la Pata Rât, deşeurile dislocate din corpul depozitului au fost apreciate la circa 15-20% din volumul acestuia.

În zilele ce au urmat, președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, a prezentat propriile cifre privind situația poluării de la rampa de gunoi Pata Rât. Tișe a explicat că pârâul a fost deviat încă dinainte de alunecarea gunoiului și că urmează să fie instalată o stație de epurare, respectiv că levigatul se scurge în sol cu o viteză de 5 litri pe secundă, mult mai mică decât valoarea prezentată de prefect.

Consiliul Judeţean Cluj este instituţia care se ocupă de un proiect european mai amplu, ce include închiderea vechilor gropi de gunoi din judeţ, inclusiv cea de la Pata Rât, dar şi construirea unui Centru modern de depozitare a deşeurilor, care va fi gata, conform estimărilor forului judeţean, anul viitor.

 

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.