Update Legile Justiţiei | Raport de admitere pe toate cele trei legi, în Comisia specială. Urmează votul final în Senat

Legile Justiţiei | Raport de admitere pe toate cele trei legi, în Comisia specială. Urmează votul final în Senat

Comisia pentru Legile Justiţiei discută luni amendamentele depuse la Senat, la proiectele de modificare a celor trei legi ale justiţiei după care cele trei amendamente vor intra în plenul Senatului pentru votul final.

 

Legea 303/2004 privind Statutul procurorilor şi judecătorilor, adoptată în Comisia specială

Comisia specială a adoptat, luni, un raport favorabil asupra proiectul privind Legea 303/2004 privind Statutul procurorilor şi judecătorilor.

Raportul favorabil a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă”.

Aleşii au decis că „există eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului atunci când judecatorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei”.

De asemenea, au stabilit că „statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiuneaîn regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7 şi al propriei evaluări apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Aleşii PSD-ALDE au revenit asupra amendamentului care priveşte informaţiile clasificate.

"Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art 12. din Legea 544/2001, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat!, potrivit unui amendament propus de PSD-ALDE şi adoptat de Comisia specială.

Raportul asupra proiectului de lege va fi supus dezbaterii şi votului plenului Senatului.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cele trei legi ale Justiţiei, după ce au fost modificate în Comisia specială, ca urmare a Deciziilor CCR.

Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, adoptată în Comisia specială

Comisia specială privind justiţia a adoptat, luni, un raport favorabil asupra proiectului privind Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

Raportul asupra proiectului de lege a fost adoptat cu 11 voturi „pentru” şi 5 „împotrivă” şi urmează să fie supus dezbaterii şi votului plenului Senatului.


Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, adoptată în Comisia specială

Comisia specială privind justiţia a adoptat, luni, un raport favorabil asupra proiectului care modifică Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce aleşii au dezbătut amendamentele depuse la Senat.

Raportul favorabil a fost adoptat în cadrul comisiei cu 12 voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”.

Proiectul de modificare a legii 304 ar urma să fie vota în plenul Senatului, for decizional.

Opoziţia a cerut amânarea debzbaterilor, însă, majoritatea PSD-ALDE a respins propunerea.

„Mă întreb ce rost mai are să discutam aici articole, dacă una votăm aici şi alta apare în plen pentru vot. Pe de alta parte, viteza cu care ne impuneţi să verificăm aceste texte, să le citim şi să le votam (...) nici în această dimineaţă nu avem pregătite toate tabelele, în conditiile în care noi, grupul USR, am trimis încă de vineri dimineata amendamente”, a spus deputatul USR Ion Stelian.

Camera Deputaţilor a votat, marţi, Legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

Vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu a declarat, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent al Senatului, că Legile Justiţiei ar putea fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni sau de miercuri.

„Am avut o şedinţă scurtă de Birou Permanent al Senatului. Ştiţi foarte bine cã astăzi s-au finalizat în cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de preşedinte, 303, 304, 317, din 2004, aşa-numitele Legi ale justiţiei. Ele vor intra în procedura de lucru de la Senat”, a declarat vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu.

El a precizat că senatorii pot depune amendamente până joi, la ora 15.00.

„Ele vor fi colectate toate, transmise membrilor comisiei speciale pentru ca să aibă timpul necesar să le studieze şi, luni, am stabilit termen pentru raport. Dacă comisia specială va da raportul luni, în termen util ele vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni, dacă nu pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, săptămâna viitoare”, a adăugat Ţuţuianu.

Întrebat, el a a adăugat că ”nu e nicio grabă” cu adoptarea legilor Justiţiei.

„Pe legile justiţiei discuţia s-a purtat numai pe textele care au fost declarate neconstituţionale. Sunt câteva texte care au trebuit modificate expres şi câteva care aveau legătură cu textele modificate. În cadrul comisiei aţi vãzut că şi ieri şi azi s-au făcut dezbateri, multe dintre ele au fost adoptate cu unanimitate. Este o stare absolut normală, legiferăm în mod curent şi, dacă vreţi, eficient", a mai spus vicepreşedintele Senatului.

Comisia specială privind justiţia a adoptat, marţi, un raport favorabil atât asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cât şi asupra Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, cu 13 voturi „ pentru” şi 7 „împotriva”. Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, marţi, un amendament la Legea privind statutul magistraţilor, corelat cu un altul al legii privind CSM, prin care preşedintele României este scos din procedura de numire a conducerii ÎCCJ.

La legea privind statutul magistraţilor, 303/2004, s-a votat eliminarea preşedintelui din procedura de numire şefilor instanţei supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă, luni, legii CSM.


"Alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", este modificarea adusă legii 303.

Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, luni, un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate de Comisie.

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.

„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Loading...
Comenteaza