Modificarea Codurilor Penale | Proiectele au fost publicate. Care sunt propunerile

Modificarea Codurilor Penale | Proiectele au fost publicate. Care sunt propunerile

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată.

"Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluţionării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea", se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Acelaşi proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul dintre judecători, atunci când completul este format din mai mulţi judecători, care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen.

Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra în dezbatere. După ce a modificat legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiect: În cursul anchetei, interzise comunicările privind faptele şi persoanele vizate

O altă prevedere cuprinsă în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament se referă la interdicţia comunicării publice de informaţii, în cursul anchetei sau în camera preliminară, provenind de la autorităţi, persoane fizice sau juridice, despre persoanele sau faptele vizate.

"În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. (..) În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză", se arată în document.

De asemenea, potrivit proiectului, comunicările publice "nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infractiuni".

"În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni", prevede proiectul.

Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra în dezbatere. După ce a modificat legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiect: Substituirea avocatului ales, doar cu acordul inculpatului

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale depus în Parlament, substituirea avocatului ales poate fi realizată doar cu acordul inculpatului, iar în lipsa acordului acestuia anchetatorii nu pot desemna un avocat din oficiu.

"Substituirea avocatului ales poate fi realizată numai cu acordul inculpatului. În cazul în care nu este permisă substituirea avocatului ales, în absenţa avocatului ales organul judiciar nu poate desemna avocat din oficiu. Absenţa nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecinţe juridice în privinţa inculpatului", este una dintre propuneri.

De asemenea, potrivit documentului, persoana cercetată are dreptul de "a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului",

Proiectul prevede că "suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia", iar "în cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată".

"Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activităţii ce urmează a se efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmează a fi audiate, cu cel puţin 24 de ore înainte de efectuarea activităţii, încheindu-se în acest sens un proces-verbal", este una dintre prevederi.

Totodată, "avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal", drept care "nu poate fi restrâns", iar "în cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, pentru o durată de cel mult 20 de zile, de la data solicitării".

"În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. Judecarea cererilor privind măsurile preventive nu poate începe până la momentul la care avocatului nu i se asigură timpul necesar pregătirii apărării şi numai după ce judecătorul se asigură că acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea întregului material al dosarului de urmărire penală, dar nu mai puţin de 6 ore. Încălcarea acestui drept atrage nulitatea absolută a încheierii de dispunere a măsurii preventive", propune iniţiatorul.

Documentul propune ca organele de urmărire penală şi instanţele de judecată să fie obligate "să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică".

În document se prevede posibilitatea exercitării dreptului de a nu da nicio declaraţie fără ca măsura să poată fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, "neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşire infracţiunii pentru care este cercetată".

"Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme. (..)Încălcarea drepturilor prevăzute la acest articol se sancţionează cu nulitatea absolută a actelor efectuate cu nesocotirea acestora", se mai propune în proiect.

Parlamentarii propun ca judecătorul de cameră preliminară să nu poată judeca în fond sau o cale ordinară sau extraordinară de atac cu privire la aceeaşi cauză, iar cel care a participat la judecarea cauzei în fond sau a unei căi ordinare de atac nu poate participa la judecarea unei căi extraordinare de atac.

Loading...
Comenteaza