România a plătit, anul trecut, peste 2 milioane euro pentru condiţiile din penitenciare

România a plătit, anul trecut, peste 2 milioane euro pentru condiţiile din penitenciare

România a plătit, în cursul anului trecut, peste 2 milioane de euro în urma condamnărilor CEDO pentru nerespectarea condiţiilor din penitenciare, fiind pronunţate şi mai multe decizii decât anul precedent, arată raportul de activitate al ANP pe anul 2017.

România a plătit, în anul 2017, 2.296.451 de euro pentru nerespectarea condiţiilor materiale de detenţie, în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), arată bilanţul pe anul trecut al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Cifra este semnificativ mai mare faţă de anul precedent (1.624.670 de euro).

De asemenea, se observă un trend ascendent în privinţa sumelor achitate, întrucât în anul 2015 ţara noastră a plătit 459.275 de euro, iar în 2014 - 196.400 de euro. Până la data de 31 decembrie 2017, România a plătit un total de 5.428.880 Euro şi 10.000 franci elveţieni în urma deciziilor CEDO.

În privinţa situaţiei hotărârilor şi deciziilor de condamnare pronunţate de CEDO, raportul ANP arată că în 2017 au fost pronunţate 378, iar în 2016 - 313.

"Populaţia carcerală aflată în custodia unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a înregistrat, în ultimii ani, un trend descendent. (...) Prin urmare, deficitul de locuri de cazare, la nivelul sistemului penitenciar, a scăzut de la 8.384 la 4.335 locuri de deţinere, raportat la un spaţiu minim de 4 m2 pentru fiecare deţinut. Dacă în anul 2016 au fost realizate un număr de 672 locuri noi de deţinere, procesul de investiţii în infrastructură a continuat şi în anul 2017, prin finalizarea unui număr de 170 locuri noi de deţinere la Penitenciarul Giurgiu, iar prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, au fost efectuate lucrări de modernizare a 200 locuri de cazare la Penitenciarul Bacău", se precizează în document.

Peste 10.000 de deţinuţi au fost liberaţi condiţionat din penitenciarele din ţară în 2017, în vârful clasamentului situându-se luna noiembrie, aceştia beneficiind de condiţiile recursului compensatoriu intrate în vigoare în acel moment, arată bilanţul pe 2017 al ANP.

10.554 de deţinuţi au fost liberaţi condiţionat din penitenciarele din România în 2017, în vârful clasamentului situându-se luna noiembrie, cu 1.894 de persoane puse în libertate, multe dintre acestea beneficiind de condiţiile recursului compensatoriu intrat în vigoare în acel moment, arată bilanţul pe anul trecut al Admnistraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Totodată, 1.787 de deţinuţi au fost eliberaţi la termen, iar în luna decembrie, 23.450 de persoane se aflau în penitenciarele din ţară. Din totalul populaţiei carcerale generale, 38.37% reprezintă procentul recidiviştilor. Cei mai mulţi deţinuţi au fost privaţi de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor contra persoanei (9.259), urmaţi de cei condamnaţi pentru fapte contra patrimoniului (8.972).

În penitenciarele ANP din România îşi ispăşesc pedeapsa şi cetăţeni din afara ţării, cei mai mulţi fiind din Turcia, Republica Moldova şi Bulgaria.

În privinţa deceselor, în documentul Administraţiei Penitenciarelor se subliniază că în 2017 au fost înregistrate 91, cu 7 cazuri mai puţine faţă de anul precedent. Defalcat, cifrele arată în felul următor: 9 decese prin suicid (8 - spânzurare, o autoagresiune), 31 - boli cardiovasculare, 22 boli neoplazice, 9 - infecţii HIV/SIDA, 7 - boli neurologice, 7 - boli respiratorii, 3 - boli digestive, 3 - altele.

„Faţă de anul precedent, s-a înregistrat o creştere a mortalităţii, prin boli cardiovasculare, acestea devenind principala cauză de deces a persoanelor custodiate în sistemul penitenciar. A scăzut numărul deceselor survenite ca urmare a bolilor neoplazice şi neurologice şi a crescut cel al deceselor cauzate de infecţia HIV/SIDA”, se arată în bilanţ.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă ale deţinuţilor, bilanţul ANP arată că cei mai mulţi au vârste cuprinse între 31 şi 40 de ani (7.523), urmând cei din categoria 41-60 de ani (7.338). Un număr de 826 de persoane din unităţi au peste 60 de ani.

Acelaşi document arată că anul trecut, angajaţii penitenciarelor au descoperit mai multe telefoane mobile decât în cel precedent: 2.912, faţă de 2.569 din 2016.

Statistica arată că se înregistrează o creştere şi în cazul numărului de agresiuni asupra angajaţilor ANP: 95 în 2017, faţă de 71, cifra din anul precedent.

Loading...
Comenteaza