Life & Style

Catedrale neştiute din Cluj

Bisericuţa din Feleac şi biserica din Gherla, cu hramul “Naşterea Domnului”, au fost, la vremea lor, Catedrale ortodoxe sau greco-catolice.
Publicitate

De multe ori, în mentalul colectiv, cea mai impozantă biserică dintr-un oraş mare devine - impropriu denumită - "catedrală". în fapt, puţini sunt cei care ştiu că o biserică primeşte funcţie de catedrală doar în cazul în care aici oficiază serviciul divin un episcop sau înalt prelat bisericesc, parohia locaşului de cult fiind, în acelaşi timp, şi sediul respectivului prelat.

De-a lungul istoriei, în judeţul Cluj au existat mai multe catedrale chiar dacă, din punct de vedere arhitectonic, ele au fost biserici de mici dimensiuni. "Termenul de catedrală vine din cuvântul latinesc «cathedra», care înseamnă loc de stat sau scaun. Catedrala este catedra episcopului.

Câteva biserici ortodoxe au îndeplinit, în timp, funcţia de catedrală, pentru că asta nu e atât o etichetă, cât o funcţie", spune preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Potrivit acestuia, statutul acestor catedrale s-a schimbat în funcţie de contextul istoric, în prezent singura catedrală ortodoxă din Cluj fiind cea Mitropolitană, din Piaţa Avram Iancu.

Cea mai veche biserică din judeţ ce a deţinut funcţia de Catedrală este biserica ortodoxă din Feleac, construită în jurul anului 1488, în timpul mitropolitului Daniil, şi având hramul "Sfânta Paraschiva".

"Conform tradiţiei, biserica arhiepiscopală din Feleac a fost construită cu ajutorul material şi moral al lui Ştefan cel Mare (...) lucru plauzibil, dacă ţinem seama de evenimentele istorice din această etapă, dar şi de faptul că la numai zece ani, în 1498, unul din demnitarii cei mai de seamă ai marelui voievod moldovean făcea daruri bogate mitropoliei de aici", se arată în volumul "Biserica arhepiscopală din Feleac, ctitoria lui Ştefan cel Mare", apărut în 2003, sub semnătura lui Marius Porumb.

în epoca lui Ştefan cel Mare, biserica din Feleac a fost înzestrată cu mai multe manuscrise, câteva dintre acestea păstrându-se şi astăzi la Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. Ultimul dintre ierarhii rezidenţi aici a fost Petru, episcopul român de Feleac, menţionat într-un document din 8 martie 1538.

"Din mai multe documente emise de judele şi juraţii Clujului, ştim că la Feleac, pe lângă biserica episcopală, ierarhii aveau o reşedinţă, ce cuprindea mai multe edificii, figurând sub menţiunea «casele episcopale»", precizează în volumul său Marius Porumb. în timp, biserica din Feleac a suferit foarte puţine modificări, cea mai amplă dintre ele având loc în 1922, când bisericii i s-au adăugat turnul şi pronaosul, arhitectura acestora fiind opera lui Kos Karoly.

Cea de-a doua biserică ce a avut funcţie de Catedrală ortodoxă este biserica episcopală din Vad, tot ctitorie a lui Ştefan cel Mare. în fapt, domnitorul moldovean deţinea în Transilvania domeniul Cetatea Ciceului, pe întinderea căruia se afla localitatea Vad şi aşa a ajuns să susţină material construirea celor două biserici, din Feleac şi Vad. Nu se cunoaşte data precisă a ridicării bisericii de piatră din Vad, dar la sfârşitul secolului al XV-lea localitatea devine reşedinţă episcopală, cu ierarhi sfinţiţi la Suceava şi depinzând direct de Mitropolia Moldovei, se arată în volumul "Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului", apărut în 1982.

Primul episcop de Vad menţionat documentar este vlădica Ilarion, amintit în 1523. Episcopia Vadului înfloreşte sub domnia lui Petru Rareş, dar şi a urmaşilor acestuia. în a doua jumătate a secolului al XV-lea continuă şirul episcopilor care oficiau la Vad, dar importanţa episcopiei scade în momentul în care voievozii Moldovei pierd domeniile din nordul Transilvaniei, ajungând în secolul XVIII doar mănăstire.

Prima biserică ortodoxă construită în Cluj-Napoca, devenită mai apoi cea de-a treia cu funcţie de Catedrală, este Biserica "Sfânta Treime din Deal", situată, în prezent, pe strada Bisericii Ortodoxe. Aceasta a fost ridicată între 1795-1796, pentru comunitatea ortodoxă, din contribuţia negustorilor greci şi macedoneni. "Pe atunci funcţiona un anumit «drept de cetate» pe care ortodocşii nu-l aveau, aşa că nu puteau să-şi ridice biserici decât în afara zidurilor cetăţii. S-a făcut un recensământ şi existau circa 190 de persoane ortodoxe care doreau biserica lor. Au ridicat biserica pe aşa-numita «Uliţa grecilor», azi strada Bisericii Ortodoxe", explică preotul Bogdan Ivanov.

în perioada 1921-1932, biserica a primit funcţia de Catedrală a Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cel dintâi episcop care a slujit aici fiind Nicolae Ivan. "A venit în mână cu o valiză şi a dormit într-un vagon, în gară, singurul loc pe care l-a găsit atunci pentru cazare. A fost un foarte bun gospodar, tot ce avem acum îi datorăm lui", îl descrie Ivanov pe episcopul Nicolae Ivan. De altfel, episcopul Ivan este cel care a pus bazele construirii actualei Catedrale Mitropolitane, care a fost sfinţită în toamna anului 1933.

Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla are, de asemenea, o catedrală mai puţin ştiută astăzi. Este vorba de Catedrala din Gherla, construită între 1905-1907 de episcopul Ioan Sabo, cu contribuţia inginerului George Tiechtl, după modelul Arhiepiscopiei latine din Atena. în 24 noiembrie 1907, Catedrala a fost consacrată cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", iar în 1930, odată cu instalarea solemnă a episcopului Ioan Hossu la Catedrala "Schimbarea la Faţă" din Cluj-Napoca, a primit rangul de Cocatedrală. în 1948 a fost preluată de Statul Român şi dată în folosinţă Bisericii Ortodoxe.

"Nici până în ziua de astăzi nu ne-a fost înapoiată, cu toate că au existat promisiuni din partea Patriarhului Teoctist. Pentru noi este un simbol foarte important, deoarece a fost primul sediu al actualei Eparhii de Cluj-Gherla. Mai mult, în cripta Cocatedralei odihnesc osemintele a doi episcopi de-ai noştri, Ioan Sabo şi Vasile Hossu. Nădăjduim să ajungem cât mai repede să o folosim cum este destinaţia ei iniţială", a spus părintele diacon Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Acesta mai precizează că, deşi Biserica Bob, cu hramul "învierea Domnului", este prima biserică greco-catolică zidită în Cluj şi, totodată, cea mai veche biserică românească din cetate, ea nu a îndeplinit niciodată funcţia de Catedrală. "A fost ridicată, într-adevăr, pe cheltuiala unui episcop, Ioan Bob, dar nu a fost Catedrală", a spus părintele diacon.

Aceeaşi funcţie, alt nume

Deşi impozanta Biserică romano-catolică Sf. Mihail din Cluj-Napoca este denumită, adesea, de clujeni "catedrală", ea nu a avut niciodată această funcţie, Catedrala Arhiepiscopiei romano-catolice găsindu-se la Alba-Iulia. De asemenea, Episcopia Unitariană Cluj are o biserică cu funcţie de Catedrală, dar nu şi cu această denumire.

"Biserica de pe B-dul 21 Decembrie nr. 9 are aceeaşi funcţie, dar noi o numim Biserica Centrală, nu Catedrală. Primul episcop l-am avut de pe la 1500 şi ceva, dar biserica a fost construită între 1791-1796. De la bun început însă a avut funcţia de Catedrală", a explicat consilierul Episcopiei Unitariene, David Gyero.

(Articol publicat iniţial în 2009)

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.