Castelul Banffy, Versailles-ul Transilvaniei. Moştenitorul domeniului: un tânăr bancher din Franţa VIDEO

Castelul Banffy, Versailles-ul Transilvaniei. Moştenitorul domeniului: un tânăr bancher din Franţa VIDEO
Moşia deţinută în trecut de Miklos Banffy, fost ministru de externe al Ungariei, este considerată drept Versailles-ul Transilvaniei.

În anii '90, Castelul Banffy din Bonţida se afla în paragină. Clădirea a fost apoi restaurată şi pusă din nou pe harta turistică de două festivaluri: TIFF şi Electric Castle. Moştenitorul, Nicolas Banffy, un tânăr de 33 de ani născut în Franţa şi care lucrează în domeniul bancar la Londra, a povestit, pentru ştirileprotv.ro, cum a ajuns Versailles-ul Transilvaniei pe harta turistică a Europei. 

20155616_10158953945250527_2645336861763893423_n

VEZI VIDEO INTEGRAL AICI! 

În cadrul TIFF 2017, Castelul Banffy a găzduit proiecția unui film cult care a pus în pericol viețile actorilor și ale echipei, inclasabilul Roar (1981) și cineconcertul "Metropolis" (1927), o capodoperă a filmului mut, de la a cărei lansare s-au împlinit 90 de ani, acompaniată live de orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca. 

170.000 de persoane au petrecut la cea de a cincea ediţie a Electric Castle, festival care i-a adus pe scenele din curtea castelului pe TrentemØlle, Franz Ferdinand sau Deadmau5.

Castelul Banffy este un ansamblu arhitectonic construit de această familie în comuna Bonţida, din judeţul Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil romantic (inclusiv galeria neogotică de la 1890). Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare.

Domeniul de la Bonţida a fost donat familiei Banffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuieşte că pe acest loc a existat o reşedinţă nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcţia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-şi ridica o cetate, şi a fost finalizată în 1543.

Prima atestare documentară a castelului datează însă din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortificaţii care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist şi cel baroc.

Dionisie Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca şi Cluj şi consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a iniţiat construcţia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele patru colţuri, un turn înalt la intrare şi o grădină dispusă în sudul ansamblului.

Moştenitorul sau, Dionisie Banffy al II-lea, a iniţiat reconstrucţia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emanuel Fischer von Erlach. În prima fază reconstrucţia s-a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza şi locuinţele servitorilor.

Tot el a dat o nouă forma castelului, sub forma a două aripi aşezate în poziţia literei U. Acum va fi creat şi parcul de agrement de pe malul Someşului (proiectat de Johann Christian Erass), în acelaşi stil baroc, cu alei, lac, statui şi fântâni arteziene.

Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziţia sătenilor. Tot la dispoziţia sa, în 1850 arhitectul Anton Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezeşti.

Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus „Metamorfoza" de Ovidiu in grandioase statui de piatră care decorau poarta.

În 1944 trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul Bánffy ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfârşitul celui de-al doilea razboi mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit şi incendiat întreg ansamblul.

A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, binecunoscuta galerie de portrete şi biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment şi ultimul proprietar al castelului, iniţiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra şi să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acţiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului. O parte din statuile parcul baroc de odinioară sunt păstrate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.

Perioada comunistă

Într-o latură încă funcţională a castelului a fost instalată în anii '50 Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) Bonţida. Naţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri a clădirilor şi parcului au dus la degradarea gravă a castelului.

Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcţie. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reuşit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituţiei (secția donaţii, str. I. C. Bratianu), unde se găsesc şi astăzi.

În perioada anilor 60 Direcţia Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsa de fonduri nu a putut efectua nici o acţiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcţii, iar parcul s-a transformat treptat în păşune, copacii devenind lemn de foc.

Perioada postcomunistă

După căderea regimului comunist a început restaurarea ansamblului în 1999. Decisiv a fost acordul semnat de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Institute of Historic Building Conservation din Marea Britanie şi Oficiul pentru Protecţia Patrimoniului Cultural din Ungaria.

Lucrările de restaurare s-a facut sub înaltul patronaj al Prinţului Charles de Wales, care a vizitat în mai multe rânduri şantierul şi au fost premiate cu premiul „Europa Nostra" de către Uniunea Europeană. În 2007 Principesa Margareta a României şi-a asumat rolul de patron spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit de la Bonţida. 

Loading...
Comenteaza