Secretarul general al NATO, la Parlament: UE nu îşi poate dezvolta un sistem de apărare în afara NATO

Secretarul general al NATO, la Parlament: UE nu îşi poate dezvolta un sistem de apărare în afara NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ajuns luni, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, unde participă la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO, apoi va merge, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, la Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a atras atenţia, în discursul rostit la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.

Jens Stoltenberg evidenţiază importanţa majorării bugetelor apărării statelor NATO

Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a evidenţiat luni, la Bucureşti, importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic "incert".

"Avem nevoie de bugete mai eficiente în domeniul apărării. În plus, trebuie să abordăm problema industriei militare europene fragmentate", a declarat Jens Stoltenerg în discursul rostit luni dimineaţă la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, desfăşurată la Bucureşti.

Jens Stoltenberg a atras atenţia că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.

Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, afirmând că diferenţele dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară.

„(...) parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a afirmat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, „conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă".

Iohannis a spus că în plan intern măsurile cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Iohannis: NATO nu este o ameninţare pentru Rusia. Relaţia cu Rusia, dialog de pe o poziţie puternică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că Alianţa nu caută confruntare şi nu este o ameninţare pentru Rusia, afirmând că în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare".

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a afirmat că este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare.

Preşedintele a adăugat că întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate.

„Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării - la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO - acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung", a explicat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, afirmând că devenit un contributor „relevant" la asigurarea securităţii şi reamintind decizia de a acorda 2% din PIB.

„Romania va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere aşa cum a demonstrat şi până acum", a spus preşedintele Klaus Iohannis, la Adunarea Parlamentară a NATO.

Klaus Iohannnis a afirmat că România a devenit un contributor „relevant" la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euroatlantic şi la nivel internaţional, precizând acordarea a 2% din PIB pentru apărare începând cu acest an, „pentru cel puţin 10 ani".

„Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung la aproape 40% (...) Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional. Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa", a spus Iohannis.

Preşedintele a afirmat că "este din nou momentul întăririi parteneriatelor:" în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care Alianţa se confruntă.

Iohannis a spus că NATO este într-un amplu proces de adaptare, ca urmare a a agresiunii împotriva Ucrainei şi a preocupărilor majore de securitate generate.

„Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, în 2014 şi a preocupărilor majore de securitate pe care le-a generat , Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare (...) Parlamentelor naţionale le revine respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocare resurselor necesare apărării", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, luni, la Cotroceni, pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu care discută despre viitorul summit al organizaţiei din 2018 şi alături de care va vizita Brigada Multinaţională de la Craiova.

 

Loading...
Etichete
Comenteaza