Apropo de Someş

Apropo de Someş
Revin la recenta intenție a Primăriei Cluj-Napoca de a lansa un concurs (sper de idei/principii și nu de soluții) ce era absolut necesar, dar înainte de a se finaliza Planul Urbanistic General pentru 2020, pentru că ceea ce s-ar fi selectat din propunerile concurenților să se concretizeze în reglementări urbanistice, respectiv să se creeze premisele pentru că amenajarea Văii Someșului Mic să devină treptat o reabilitare. Desigur că pe plan local putem vorbi totuşi de un pas înainte (chiar dacă nu e o premieră națională...) și după ce comunitatea clujeană și specialiștii își vor formula recomandările, va trebui ca o echipă pluridisciplinară să propună administrației o anume politică cu strategia și programele ce trebuie finanțate și realizate etapizat.

Revenind la concurs, el trebuie să fie neapărat "de idei"/concepte și nicidecum să se ceară de exemplu concurenților "soluţii" pe amenajarea unui anume tronson al malurilor (așa cum s-a procedat anul trecut). 


Studiul destinului Someșului Mic, măcar la trecerea prin municipiul nostru, a devenit o necesitate stringentă din cel puțin două motive. Să prezentăm zonele adiacente cursului râului (după ce concursul le delimitează, iar primăria emite o Hotărâre de Consiliu de "non aedificandi") înainte ca diverse interese să consume totul.

Așa cum am mai subliniat, Someşul e o adevărată sursă de oferte: necesarul de apă; microclimat favorabil, componentă a agrementului urban; factor de identitate și continuitate a structurii urbane s.a. În aceste condiții, prezența acestui binefăcător curs de apă nu poate fi tratată simplist și doar ici-colo sau, mai rău, să aibă soarta Canalului Morilor, devenind un oarecare "jgheab de apă" (de altfel și canalul va merita o discuție).

În primul rând, Someşul este o componentă majoră a ecosistemului geologic-morfologic-hidrografic-vegetal, expus continuu și inconștient antropizării. Someșul n-ar trebui deci gândit fără aportul afluenților, fără o anume relaționare cu relieful imediat. Aceste relaționări cu vecinătățile (nu numai imediate!), făcute cu profesionalism, pot da o mare diversitate traseului, iar Someșul, prin conformația albiei, a malurilor și vegetatului adiacent, poate crea adevărate suite de "peisaje umane", unde apa se poate manifesta într-o paletă destul de largă de ipostaze (literatură de specialitate e plină de asemenea exemple). Nu trebuie însă neglijat faptul că structura funcțională și spațială urbană induce o oarecare diferențiere a tronsoanelor. Dar permanent se va avea în vedere că ceea ce se propune are, cu prioritate în atenție, funcția de relaxare, agrement și nu evenimentele efemere. Nu se va uita și că din lungimea de cca. 14 km a cursului a mai rămas în stare naturală mai puțin de o optime. Poate că e cazul să ne referim aici și la o propunere făcută de olandezi în urmă cu cca. 3 ani, de a "face Someșul navigabil". Dacă avem însă în vedere cei minimum 35 de metri diferență de nivel de la intrarea Someșului în municipiu și până la ieșirea sa, atunci numărul de ecluze ce ar trebui făcute, inclusiv amenajările adiacente, ne-ar pune într-o o situație critică pentru mult timp. Dacă totuși, se dorește amenajarea unor piste de canotaj, care se poate realiza în zona din amonte de barajul-stăvilar "Garibaldi" sau în vecinătatea aeroportului sau pe un alt sector al cursului apei, amenajat adecvat.

Gândirea Văii Someşului ca o "axa a agrementului" trebuie să pună în discuție și relația acestuia cu traseele circulației auto majore, respectiv atenția ce se va acorda deplasărilor pietonale și velo. Desigur, în aceeași discuție se vor avea în vedere și legături mai facile (auto și pietonale) pe relația N-S, ce sunt puține și unele necorespunzătoare.

Deci tematica acestei competiții, dacă Primăria se gândește cu adevărat la o dezvoltare complexă și sustenabilă, n-ar trebui să vizeze niște amenajări efemere destinate unor evenimente sau unei destindere de scurtă durată (amplasate ici- colo), ci să trateze - măcar de aici înainte!- destinul Someșului Mic ca o componentă vitală în evoluția municipiului.

Ca final, cred că e foarte bine că se lansează, pentru problemele mai delicate ale urbei, astfel de concursuri ce înlătura practica proiectelor "atribuite", optându-se pentru stimularea competiției ce va aduce în atenția opiniei publice noi talente și noi concepte.

 

Loading...
Comenteaza