Opinie

Studiu de impact: impozitarea companiilor în funcţie de venit

Programul de guvernare 2017-2020: se tratează efectul, nu cauza. Operaţia în masă poate reuşi, dar mulţi pacienţi vor muri.
Publicitate

A. Programul de guvernare 2017-2020: măsuri noi
Programul prezentat de către noul guvern propune o serie de modificări de ordin fiscal, social şi investiţional. Din perspectiva impactului fiscal asupra mediului de afaceri, cea mai importantă modificare vizează impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018.

Acest impozit va înlocui impozitul pe profit şi va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. În acest moment impozitul pe profit este de 16%, în timp ce microîntreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an plătesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri dacă nu au angajaţi sau de 1% dacă au cel puţin un angajat. Conform ultimelor declaraţii disponibile ale ministrul desemnat, Ionuţ Mişa, treptele de impozitare pentru toate firmele vor fi de 1, 2 şi 3% pe cifra de afaceri.
 
B. Contextul general al mediului de afaceri  
Conform reprezentanţilor coaliţiei aflate la guvernare, înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri că baza impozabilă este o măsură menită să combată practică multinaţionalelor de optimizare fiscale şi diminuare a impozitelor plătite, în condiţiile în care acestea înregistrează un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, deşi nivelul cifrei de afaceri este similar.

Declaraţiile sunt făcute în contextul în care veniturile colectate din impozite şi taxe că şi procent din PIB în România sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeană după Irlanda şi inferior mediei de 40,1% înregistrată în UE (conform calculelor Consiliului Fiscal).
 
Având în vedere treptele de impozitare indicate în cazul în care se implementează această măsură fiscală începând cu anul următor, companiile se vor regăsi într-una din următoarele situaţii: la o cotă de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care înregistrează o marjă brută de profit mai mare de 6,25%; la o cotă de 2%, firmele cu o marjă brută de profit mai mare de 12,50%; la o cotă de 3%, firmele cu o marjă brută de profit mai mare de 18,75%.

Toate companiile care înregistrează pierderi sau o marjă brută de profit sub aceste praguri vor plăti un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent. O situaţie specială o reprezintă microîntreprinderile (cu venituri sub 500.000 de euro), care plătesc deja impozit pe venit (3% dacă nu au nici un angajat sau 1% cu cel puţin un angajat). 
 
Se observă o concentrare numerică foarte ridicată a mediului de afaceri în rândul microîntreprinderilor (93% înregistrează venituri sub 500.000 de euro), în timp ce 90% dintre venituri sunt înregistrate în rândul firmelor cu venituri peste acest prag. În probabilitatea în care noile măsuri fiscale nu vor aduce modificări importante asupra gradului de povară fiscală pentru microîntreprinderi (impozitate deja în funcţie de venituri), este clar că noile măsuri fiscale vizează companiile mari şi foarte mari. Aceste cifre nu fac decât să confirme cele exprimate deja de iniţiatorii acestei propuneri fiscale.
 
Această măsură fiscală trebuie înţeleasă în contextul polarizării accentuate a mediului de afaceri. Cele mai mari 1% dintre companiile din România (primele 4.500 de companii cu cea mai mare cifra de afaceri) concentrează 67% din veniturile raportate de toate companiile active în 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare înregistrat în Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).

Nivelul de concentrare mult mai ridicat al veniturilor înregistrat în mediul de afaceri românesc este explicat şi prin diferenţele de spirit antreprenorial relativ la ţările din regiune. România înregistrează al doilea nivel scăzut, după Serbia, al numărului de companii raportat la totalul populaţiei.
 
Pentru a înţelege şi mai bine detaliile acestui fenomen de polarizare accentuată a mediului de afaceri, ne vom concentra atenţia asupra analizei celor mai mari 1.000 de companii din România, clasament realizat în baza cifrei de afaceri raportate pentru 2015.

Cele mai mari 1.000 de companii din România înregistrau o cifră de afaceri consolidată de 323 de miliarde de lei la finalul anului 2008, respectiv 35% din cea înregistrată la nivelul mediului de afaceri de către toate companiile, ajungând la 567 de miliarde la finalul anului 2015, respectiv 49% din total. Analizând ţara de provenienţă a acţionariatului, doar o treime din cele mai mari 1.000 de firme din România sunt autohtone. 
 
Fenomenul de polarizare este amplificat de o majorare a calibrului financiar între firmele mari şi cele mici. Firmele mici înregistrează un nivel de îndatorare mai ridicat cuplat cu o durată de colectare a creanţelor mult mai extinsă şi un nivel inferior al investiţiilor pe termen lung (apreciat prin ponderea activelor corporale în total active).

Cu alte cuvinte, datele prezentate până în momentul de faţă indică faptul că impactul crizei financiare s-a resimţit mai mult în rândul firmelor mici, care nu aveau rezerve financiare pentru şocurile negative marcate prin scăderea veniturilor, creşterea costului de finanţare sau neîncasarea creanţelor. 
 
C. Impact
 
La data realizării prezentului studiu de impact (3 iulie), opinia publică nu a fost informată cu privire la criteriile (nivelul cifrei de afaceri al companiilor, numărul de angajaţi, durata de funcţionare) în funcţie de care se vor aplica treptele de impozitare de 1, 2 şi 3% pe venit. În acest context, calculele următoare sunt realizate comparând legislaţia fiscală actuală cu noile reglementări în condiţiile în care considerăm succesiv cotele de 1, 2 sau 3% pentru toate companiile. 
 
1. În scenariul în care toate companiile ar plăti impozit de 1% pe venit: 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000, un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel actual (microîntreprinderi sau companii care nu înregistrează venituri). Nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 11,9 miliarde de lei, cu 6,1% mai mic decât cel actual, respectiv 12,7 miliarde de lei.

2. În scenariul în care toate companiile ar plăti impozit de 2% pe venit: 347.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, deci jumătate din companii (faţă de scenariul anterior, se includ aici microîntreprinderile care plătesc 1% în momentul de faţă), 124.000, un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel actual (companii care nu înregistrează venituri). Nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 23,8 miliarde de lei, cu 88% mai mult decât cel actual, respectiv 12,7 miliarde.

3. În scenariul în care toate companiile ar plăti impozit de 3% pe venit: 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 6.000, un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelaşi impozit precum cel actual (faţă de scenariul anterior, se adaugă aici microîntreprinderile care au 0 angajaţi, deci plătesc în momentul de faţă impozit de 3% pe venit). Nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 35,8 miliarde de lei, cu 182% mai mult decât cel actual, respectiv 12,7 miliarde.

În toate cele trei scenarii, companiile mari (care înregistrează venituri peste 1 milion de euro) vor avea cel mai mult de suferit, iar 60% sunt companii cu acţionariat străin. 
 
Care sunt cele mai afectate sectoare
 
Deoarece la data realizării studiului opinia publică nu a fost informată cu privire la criteriile în funcţie de care se vor aplică treptele de impozitare (1, 2 şi 3% pe cifra de afaceri), gradul de povara fiscală în noul context a fost calculat ca medie aritmetică a celor trei scenarii şi a fost raportat la nivelul actual al impozitelor plătite. Impactul diferă semnificativ de la un sector la altul în funcţie de două variabile: nivelul veniturilor (rulajele) şi al profiturilor (marginile) obţinute. 
 
Sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul înregistrează tradiţional rulaje mari cuplate cu margini de profit mai scăzute. Aceste sectoare sunt cele mai afectate de noile măsuri, povara fiscală în măsură în care noile norme vor fi aplicate ajungând de trei ori mai mare decât cea actuală.

Cel mai puţin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau producţie, unde nivelul veniturilor este mai mic în timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari. Doar două sectoare vor înregistra un nivel mediu al impozitării inferior celui actual: sănătate şi asistenţă socială (-6%), tranzacţii imobiliare (-27%).
 
D. Opţiuni pentru companii 
 
Gradul de povară fiscală în noul context a fost calculat ca medie aritmetică a celor trei scenarii, în creştere pentru 53% dintre companiile care activează în România. Practic, sub auspiciile actuale, şi având în vedere ipotezele prezentului studiu de impact, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu 2018.

Pentru a evalua capacitatea acestor companii de a suportă o povara fiscală în creştere, au fost evaluate următoarele alternative (în ordinea posibilităţilor practice existente în activitatea de zi cu zi a oricărei companii):
 
Soluţii operaţionale, respectiv estimarea fluxului de numerar operaţional prin metodă indirectă. Numerarul net (încasări minus plăti) din activitatea de baza a unei companii poate fi crescut prin:
- Creşterea profitului operaţional - dificil de realizat, având în vedere scumpirea capitalului (consensul pieţei indică creşterea dobânzilor începând cu a două jumătate a anului curent), descurajarea investiţiilor (din cauza impozitării venitului) şi creşterile cheltuielilor cu personalul. Conform programului de guvernare, nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020”. În prezent, salariul minim brut este de 1.450 lei/lună
- Reducerea duratei de rotaţie a stocurilor (vânzarea din stoc) - dificil de realizat, în condiţiile în care nivelul actual al stocurilor raportat de către mediul de afaceri acoperă necesarul doar pentru 40 de zile
- Colectarea mai rapidă a creanţelor - teoretic ar putea fi o resursă importantă, în condiţiile în care nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, fiind aproape de două ori mai extins decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare (60 de zile în 2007). Practic este greu de crezut că acest lucru va fi posibil, deoarece creanţele existente în sold sunt foarte vechi şi foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienţi insolventi) iar companiile vor înregistra o presiune fiscală în creştere
- Creşterea termenului de plata către furnizori - istoria ultimilor 10 ani ne arată că firmele româneşti au optat la această soluţie atunci când au avut nevoie de lichiditate. Totuşi, chiar dacă acest lucru se va întâmpla, nu va face decât să amplifice problema, deoarece furnizorii vor avea o problema dublă (povara fiscală în creştere cuplată cu încasarea mai lentă a facturilor)
 
Soluţii investiţionale - companiile pot genera numerar suplimentar prin dezinvestitii (vânzarea unor active care nu sunt imperios necesare activităţii de baza, vânzarea unor active „core” şi închirierea lor ulterioară spre utilizare („sale and lease back”). Totuşi, dezinvestiţiile nu reprezintă decât o soluţie pe termen scurt, acestea având un efect opus şi amplificând problema pe termen mediu-lung, deoarece deteriorează competitivitatea firmei respective.
 
Soluţii financiare - companiile pot obţine numerar suplimentar prin contractarea unor credite de la bănci sau capitalizarea suplimentară de la acţionari. Practic este greu de crezut că actionarii vor dori să facă acest lucru sau că băncile sunt dispuse să finanţeze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare. Condiţia esenţială pentru continuarea activităţii este optimizarea fluxului de numerar din activitatea operaţională, investiţională sau financiară.
 
E. Concluzie 
 
Sub auspiciile actuale şi având în vedere ipotezele prezentului studiu, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu 2018. Analizând posibilităţile pragmatice de optimizare a fluxului de numerar (operaţional, investiţional şi financiar), 60% dintre aceste companii nu vor putea să acopere povara fiscală în creştere. Aproximativ 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit.
 
Mediul de afaceri care activează în România suferă de o boală foarte gravă, respectiv lipsa păturii de mijloc din cauza polarizării excesive. Cele mai mari 1% dintre companii generează două treimi din veniturile întregului mediu de afaceri şi prezintă o sarcina fiscală mai mică decât restul companiilor mici. Prin înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă, noul guvern doreşte, conform declaraţiilor oficiale, să combată practica multinaţionalelor de optimizare fiscală şi diminuare a impozitelor plătite. 
 
Confirm afecţiunea de polarizare a mediului de afaceri şi faptul că firmele mari înregistrează o sarcină fiscală inferioară celor mici, dar nu cred că un tratament în masă este cea mai fericită soluţie, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România. 
 
Acest studiu concluzionează faptul că, sub auspiciile actuale, aproape jumătate din firmele active în România sunt expuse unor impozite în creştere începând cu 2018, în timp ce 60% dintre acestea nu vor putea suporta povara fiscală suplimentară. 1 din 3 companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit. 
 
Noile măsuri fiscale, aşa cum sunt prezentate în stadiul actual, par să trateze efectul, mai puţin cauza. Ar fi mai indicată o intervenţie chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real şi normalizarea acestuia conform realităţii. Dacă nu se înţelege şi nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod greşit. 
     
Iancu GUDA
preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.