TEROARE LA BRUXELLES. „Still Pissing”, varianta europeană a Mioriţei

TEROARE LA BRUXELLES. „Still Pissing”, varianta europeană a Mioriţei
Profesorul mondial de democraţie a inventat Patriot Act şi de la „nine-eleven” n-a mai fost deranjat de terorişti. Europeanul conservator, "spiritual" şi ţanţoş se apără cu „Je suis Charlie” şi „Still Pissing”. Şi o încasează pe bandă rulantă.

Ai pus mingea la centru şi ai pornit în dribling spre poartă. Adversarul ţi-a dat un cap în gură, ţi-a luat mingea şi ţi-a dat gol. Tu te-ai ridicat de jos, ai scuipat doi dinţi, ţi-ai şters demn sângele de pe bărbie, ai pus mingea la centru şi ai pornit în dribling spre poartă. Adversarul ţi-a mai dat un cap în gură, ţi-a luat mingea şi ţi-a mai dat un gol. Tu iar te-ai sculat de jos, ai mai scuipat un dinte, ţi-ai şters mândru sângele care-ţi şiroia din nas, ai pus mingea la centru şi ai pornit în dribling. Să continui? Cam aşa e cu ceea ce specialiştii numesc războaie asimetrice. Niciodată cel care a respectat regulile jocului n-a putut câştiga în faţa unuia pe care l-a durut în bocanc de ele. Principala vulnerabilitate a aşa-zisei lumi civilizate, dar mai cu seamă a Europei în faţa terorismului (fie el de sorginte ISIS, Al Qaeda sau, nu de mult, ETA sau IRA) este democraţia. Ceea ce transformă vechiul continent în „ţinta piept nr.6" pentru (sin)ucigaşii în numele lui Allah este Carta Universală a Drepturilor Omului.

Gara Atocha, metrolul londonez, redacţia Charlie Hebdo, clubul Bataclan, aeroportul şi metrolul bruxellez, toate însumate nu fac, din punct de vedere al grozăviei, al terorii, al distrugerilor cauzate, dar mai cu seamă al numărului de victime, cât nine-eleven-ul New-Yorkez. Poate şi de aceea aşa-zisa apărătoare a democraţiei în lume, ţara tuturor libertăţilor şi a tuturor posibilităţilor n-a mai avut nevoie de un al doilea „cap în gură" pentru a înţelege exact ce are de făcut. A înţeles că împotriva unora care dau cu barda nu poţi lupta cu floreta. Şi aşa a luat naştere Patriot Act. Europa s-a înfiorat şi, pudică, precum o fată mare de pension, a mimat un leşin în faţa grozăviei americane şi, după ce a tras pe nas nişte săruri, şi-a revenit, a îngăimat un „piei Satană" şi şi-a jurat ca în vecii vecilor să nu cadă într-un asemenea păcat.

Dar ce o vexase oare atât de tare pe sărmana Europă când i s-a arătat Patriot Act? Păi documentul cu pricina tocmai le punea americanilor între paranteze câteva drepturi fundamentale, printre care dreptul la viaţă privată sau secretul corespondenţei. Urmare a acestui document, în SUA, agenţii federali au dreptul să asculte fără mandat telefoanele suspecţilor, să facă percheziţii fără să aibă acceptul vreunei instanţe, să ţină în detenţie persoane pe termen nelimitat fără a formula acuzaţii sau să investigheze datele personale, mailurile sau extrasele de cont ale celor bănuiţi de terorism fără să fie nevoiţi să-şi justifice activităţile. Iată cum au reuşit americanii să se ferească, de 15 ani încoace, de orice atentat terorist. Asta în vreme ce „la Românica" vine câte-o Curte Constituţională şi zice că nu e bine cu interceptările şi apoi câte un (alde) Tăriceanu care se trezeşte cuvântând: „să se intercepteze, primesc, dar numai cu voie de la parlament".

„Sună ca dracu", cum ar zice un clasic în viaţă, dar excesul de democraţie riscă să îngroape Europa. Sigur, subspecia democraţilor de internet va sări până-n tavan şi va răcni: „A renunţa la democraţie ar echivala cu a ne recunoaşte înfrîngerea în faţa teroriştilor!". Aşa o fi, dar, dacă nu vom mai strânge puţin chingile democraţiei, vom continua să luăm capete în gură într-o veselie. Vicepreşedintele american ne-a spus: „Aveţi grijă cu valul ăla de emigranţi. Triaţi-i la sânge, pe cei cu adevărat refugiaţi de război păstraţi-i, pe restul faceţi-i pachet şi trimiteţi-i înapoi de unde au venit". Dar ce te faci cu frau Merkel, care vibrează de dragul drepturilor invadatorilor musulmani?

Soluţia CTP-ului ar fi doar una temporară. Putem da cu „nucleara" peste zona controlată de ISIS, vom distruge sau măcar avaria serios o organizaţie teroristă, cum s-a întâmplat cu Al Qaeda după uciderea liderului ei, după care, în altă parte, va lua naştere alta, mai fanatică, mai înverşunată, mai sadică. Cel puţin aşa ne-a învăţat istoria recentă. Până nu vom priponi sau expulza orice potenţial terorist din Europa, fie el chiar şi posesor de certificat de naştere belgian sau francez sau german, până nu vom etanşeiza continentul împotriva pătrunderii oricărui potenţial terorist, vom continua să ne vedem concetăţenii sau poate rudele sau prietenii măcelăriţi prin localuri, cluburi, trenuri sau aeroporturi, după care ne vom etala „spiritualitatea", dându-le peste nas teroriştilor cu câte un „je suis Charlie" sau „still pissing".

Teroriştii nu respectă nicio regulă a lumii civilizate. Vrem să câştigăm „meciul" ăsta? Suntem, atunci, în stare să punem, măcar o vreme, deoparte câteva dintre regulile democraţiei?

 

Loading...
Comenteaza