Politica

Accesul presei la urne, condiţionat de culoarea politicã

Sute de ziarişti vor avea accesul interzis în secţiile de vot duminică. ZIUA de CLUJ, Făclia, Monitorul de Cluj, Foaia transilvană, Clujeanul şi TVR Cluj au fost respinse de la acreditare după ce autorităţile au introdus un proces birocratic fără precedent.
Publicitate

 Jurnaliştii care au încercat în ultimele zece zile sã obţinã acreditãri de la birourile electorale pentru acoperirea mediaticã a scrutinului europarlamentar de duminicã s-au lovit de refuzul autoritãţilor, care au impus verificarea “la sânge” în prealabil a instituţiilor media şi neafilierea politicã declaratã a ziariştilor.

 

Potrivit reprezentanţilor Autoritãţii Electorale Permanente (AEP), mãsura care va lãsa pe dinafara secţiilor de votare “cam zece ziarişti clujeni” a fost dictatã de un incident de la alegerile generale din toamna anului trecut, petrecut în Giurgiu, când trei ziare locale acreditaserã peste 450 de politicieni ai PDL, PNL şi PSD pe post de ziarişti. La vremea aceea, însã, AEP nu a gãsit “nimic ilegal” în emiterea unui asemenea numãr de acreditãri.

 

Pentru a putea asista la procesul electoral din secţiile de votare în ziua scrutinului, fiecare instituţie mass-media trebuie sã obţinã permisul din partea statului, practic, acreditarea de cãtre Biroul Electoral Central (BEC). Dacã pânã la alegerile precedente întregul proces se limita la o solicitare din partea conducerii ziarului, spre exemplu, însoţitã de o listã cu ziariştii pentru care se dorea acreditarea, pentru ca BEC sã-şi dea acordul la alegerile parlamentare, condiţiile devin draconice.

 

Potrivit site-ului AEP, instituţiile mass-media care solicitau acreditãri au fost obligate sã trimitã Autoritãţii, pânã pe 23 mai, “o copie de pe certificatul de înregistrare la Registrul comerţului, din care sã rezulte faptul cã instituţia desfãşoarã activitãţi în domeniul mass-media, scanate.”

 

Dupã ce AEP va fi verificat cã obiectul de activitate al firmei este, într-adevãr, mass-media, ziariştii puteau solicita BEC acreditarea, condiţionatã de o declaraţie de neapartenenţã politicã. în timp ce reprezentanta AEP Cluj, Oana Istrate, recunoaşte cã nu gãseşte motivul pentru care ziariştii trebuie sã se declare apolitici pentru a primi accesul în secţiile de votare, judecãtorul Cristi Danileţ observã cã este vorba de un atentat la dreptul jurnalistului de a informa.

 

Oficial, pe site-ul AEP sunt detaliate peste treizeci de refuzuri de acreditare la cererile înregistrate. însã, potrivit lui Istrate, majoritatea ziariştilor s-au interesat, iniţial, telefonic, iar dupã ce au aflat cã termenul e depãşit deja cu douã sãptãmâni, au renunţat sã mai trimitã solicitãri în scris, ceea ce face ca numãrul jurnaliştilor fãrã drept de acoperire sã fie mult mai mare. “Cam în jur de zece au fost pânã acum, dar în multe judeţe, nu numai la Cluj, este aceeaşi situaţie. încã mai sunt unii care întreabã, dar toţi au ignorat, de fapt, informãrile pe care le-am tot fãcut în media. Am trimis trei comunicate agenţiilor de ştiri, pentru cã au acoperire mai mare. Şi la parlamentare au rãmas unii fãrã acreditãri, dar cred cã acum numãrul acestora va fi mai mare”, ne-a declarat ieri Istrate. întrebatã care ar fi beneficiile acestui nou sistem pentru procesul electoral, aceasta a rãspuns fãrã echivoc: “Nu ştiu.”

 

Conform judecãtorului clujean Cristi Danileţ, prevederea privind neapartenenţa politicã este de acceptat doar dacã se aplicã celor “pe picior de egalitate cu ONG-urile.” “Dar altfel, care-i problema? Dacã e aşa (menţionarea în lege a reprezentanţilor mass-media – n. red.), se atenteazã la dreptul jurnalistului de a informa”, susţine judecãtorul. în fapt, decizia BEC face referiri distincte, atât la ONG-uri, cât şi la presã.

 

“Dacã ziariştii nu trimit declaraţiile de neapartenenţã politicã, nu primesc acreditãri. Dacã declarã, totuşi, cã nu au apartenenţã politicã şi, de fapt, sunt afiliaţi politic, atunci rãspund penal”, afirmã Istrate. întrebatã cum anume se poate verifica dacã un ziarist este sau nu afiliat politic, Oana Istrate a spus cã nu cunoaşte un astfel de mecanism.

 

Politicieni travestiţi în ziarişti

 

Peste 450 de politicieni şi notabilitãţi din Giurgiu au fost acreditaţi ca jurnalişti de trei ziare locale, la alegerile parlamentare din noiembrie 2008. Printre aceştia se numãrau preşedintele Consiliului Judeţean, şeful Gãrzii Financiare şi mai mulţi primari.

 

 Potrivit presei centrale, recordul la acreditãri a fost înregistrat de Jurnalul Giurgiuvean, unde au fost acreditate 227 de persoane deşi, în mod normal, în redacţie lucreazã zece reporteri şi 17 colaboratori.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.