Politica
Boc, cel care taie
de Valentin Malaescu, 08 februarie 2012, 22:40
Mandatul de premier al lui Emil Boc a fost subsumat unui singur comandament: bani la buget, de oriunde şi prin orice mijloace, fie ele şi neconstituţionale.
-
Emil Boc a inaugurat centura Vâlcele - Apahida, care şi-a triplat preţul / foto Eugen Olariu
A tăiat sporuri, salarii, pensii, a introdus impozite şi taxe noi, a mărit taxa pe valoarea adăugată (TVA), a legiferat şuntând parlamentul, prin angajări de răspundere fără număr. Tot fără număr au fost şi actele neconstituţionale emise de cabinetul său şi constatate ca atare de Curtea Constituţională. Sub guvernarea sa România s-a pauperizat fără a găsi soluţii de redresare a economiei.
Emil Boc a depus jurământul ca prim-ministru în 22 decembrie 2008. N-a petrecut o săptămână în funcţie, că a şi generat un prim scandal cu o măsură care va inaugura lungul şir de acte emanate de cabinetul său declarate ca încălcând Constituţia, de către instanţa în drept. Prin OUG nr. 230 din 30 decembrie 2008, guvernul Boc interzicea cumulul pensiei cu salariul în sistemul de stat. Nici n-a apucat să se instaleze bine în funcţie, că premierul clujean şi-a şi ridicat marii actori ai României în cap. După doar două săptămâni, ordonanţa îi era anulată de Curtea Constituţională.
După doar trei luni de mandat, Boc este, deja, contestat de clujeni. În 23 martie 150 de sindicalişti ies în faţa Prefecturii, strigând "Emiluţ, Emiluţ, te-am crescut şi tu ne... iei ultimul bănuţ!". Motivul: o nouă ordonanţă care elimină sporurile salariale şi plata orelor suplimentare, plus neaplicarea sporului de 50% la salariile profesorilor, conform legii. În aprilie, Boc intră în conflict şi cu foştii săi colegi din UBB, când anunţă intenţia guvernului de a introduce o "taxă de solidaritate" de 90% pe segmentele de salarii bugetare care depăşesc salariul şefului statului. Senatul Universităţii a adoptat o rezoluţie de contestare a unei asemenea măsuri.
Din 1 mai 2009 guvernul Boc introduce extrem de controversatul impozit forfetar. În doi ani, cât este menţinut operaţional, impozitul forfetar pune pe butuci peste 4.000 de firme numai în judeţul Cluj. Vineri, 14 august, Emil Boc taie panglica centurii municipiului Gherla. După cinci zile centura se surpă şi e închisă. "Eu nu mai stau în această funcţie pentru a face figuraţie", răbufneşte Boc înaintea sesiunii parlamentare de toamnă, 2009, şi anunţă declanşarea campaniei de legiferări peste capul parlamentului, prin angajarea răspunderii pe trei pachete de legi: economice, ale educaţiei şi ale salarizării unice. În octombrie 2009 sindicatele clujene sunt scoase în stradă de decizia guvernului de a impune bugetarilor concedii fără salariu de câte 10 zile.
Nu începe bine 2010 şi Boc îşi ridică din nou artiştii - de această dată cot la cot cu jurnaliştii - în cap, prin tentativa de a introduce plata CAS-ului şi pentru drepturile de autor. În februarie 2010 începe întocmirea "listei negre" a şcolilor care vor fi comasate sau desfiinţate. Boc închide şcoli deschise de Gheorghe Şincai. Proiectul Legii educaţiei promovat de ministrul Funeriu e contestat de întreg sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, va fi adoptat prin angajarea răspunderii. Ca un preambul la desfiinţarea de spitale, care avea să urmeze, guvernul trece la reducerea numărului de paturi din spitale - 500 de paturi tăiate în Cluj.
În 6 mai Băsescu anunţă marile tăieri: 25% la salarii şi 15% la pensii. Curtea Constituţională nu permite guvernului să se atingă de pensii, aşa că Boc decide să crească TVA de la 19% la 24%. Dar tot nu va ierta pensionarii, cărora le va "tunde" pensiile prin recalculări (în cazul militarilor), impozitare şi reţinere a unui CAS de 5%. 2.000 de sindicalişti clujeni ies în stradă. Boc face o mare primă concesie UDMR-ului: permite predarea istoriei şi geografiei României în limba maghiară. În prima zi de toamnă a anului ies în stradă jurnaliştii şi artiştii Clujului.
Încă din primele zile ale lui 2011 se anunţă marele eşec al guvernului Boc: ratarea aderării României la spaţiul Schengen. Premieră la Cluj-Napoca: primul milionar care protestează în stradă împotriva guvernului: Alice Rotta, soţia omului de afaceri Răzvan Rotta. Din cauza lipsei de combustibil, poliţiştii clujeni merg în misiuni cu autobuzul sau pe jos. Revoltă în martie, la Mociu, împotriva desfiinţării spitalului din comună. Alt eşec major al guvernuluiBoc: în iunie 2011 României îi este suspendat accesul la fonduri europene din cauza corupţiei. Boc inaugurează centura Vâlcele - Apahida, neterminată, dar cu preţul triplat. În privinţa Autostrăzii Transilvania, sub guvernarea lui Boc s-au construit 10 km, între Turda şi Câmpia Turzii, după care proiectul a căzut în hibernare.
În consonanţă cu locatarul de la Cotroceni, Emil Boc a ignorat cu desăvârşire marea sărbătoare a Zilei Regelui Mihai. Guvernul, condus de specialistul în drept constituţional de la UBB, adoptă legea comasării alegerilor prin angajarea răspunderii, un nou proiect care va fi demolat de Curtea Constituţională. Boc începe anul 2012 pregătit de o nouă angajare de răspundere, de această dată pe Legea sănătăţii. Protestele din stradă îl fac pe Băsescu să-i ceară să renunţe. După ce, demis de parlament, Boc a reuşit să rămână la Palatul Victoria, sub presiunea propriului partid a fost silit să demisioneze lunea trecută.