Politica

Buda: “Interesul nostru comun e să dezvoltăm Clujul”

Liderul PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, afirmă că progresele din judeţ şi municipiul reşedinţă nu ar fi fost posibile fără colaborarea dintre cele două instituţii şi cei doi lideri.
Publicitate

 Preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, vorbeşte, în prima parte a interviului realizat în redacţia ZIUA de CLUJ, despre relaţiile cu UDMR, negocierile pentru şefia serviciilor deconcentrate, despre absorbţia de fonduri europene, modificarea Legii electorale şi a colegiilor din judeţ.

 

Ajunge în Camera Deputaţilor, care este decizională în acest caz, iniţiativa UDMR, care a trecut prin aprobare tacită de Senat, privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România. Sunt partenerii dumneavoastră de guvernare. Cum se va poziţiona PDL faţă de acest proiect?

Parteneriatul de acum cu UDMR nu înseamnă acceptarea a absolut tot ce vine din partea lor. Va fi o analiză extrem de serioasă asupra acestui proiect, precum şi asupra altor proiecte. Ceea ce trebuie să ne intereseze astăzi, ca principal actor politic, este dezvoltarea capacităţii României de a absorbi fondurile europene. Cred că în jurul acestui proiect va trebui să ne orientăm şi noi pentru a întări capacitatea României de absorbţie a fondurilor europene. Aceasta, în condiţiile în care dincolo, în spaţiul european, există o oarecare surprindere în ceea ce priveşte capacitatea României de a absorbi aceste fonduri şi, în acelaşi timp, nu sunt foarte bucuroşi că am început acest lucru.

 

Să ne aducem aminte că, la un moment dat, România nu a absorbit nimic din fondurile europene, iar acum a început să-şi dezvolte această capacitate. Aş spune că dincolo nu este privită cu ochi buni. De aceea, vom privi cu maximă responsabilitate acest proiect şi pot să vă asigur că în nici un caz nu vom permite să avem de-a face cu o reorganizare instituţională sau cu o organizare administrativ-teritorială care să încalce principiile constituţionale de astăzi. în nici un caz nu discutăm de o acceptare a regionalizării României pe criterii etnice. Este acest punct pe agenda clasei politice, precum este şi cel al proiectului Legii statutului minorităţilor naţionale. în cursul săptămânii viitoare (în această săptămână – n. red.) mă voi întâlni cu Marton Arpad, pentru că am fost desemnat de conducerea partidului să mă ocup de acest proiect şi vă asigur că nimic nu va ieşi din limitele constituţionalităţii.

 

De ce aţi fost desemnat dumneavoastră? Pentru că faceţi parte din “aripa dură” în ceea ce priveşte relaţia cu UDMR?

Preşedintele partidului, premierul Emil Boc, m-a desemnat.

 

“Coşier nu e cel mai bun manager”

 

Credeţi că regiunile de dezvoltare, aşa cum sunt trasate ele acum, sunt prea mari, împiedică absorbţia de fonduri europene, sunt prea greoaie?

Nu este neapărat vorba că împiedică absorbţia: regiunile de dezvoltare trebuie să fie ceva mai flexibile. Aici, la regiunea de nord-vest, dacă îl veţi întreba pe domnul Coşier - nu l-aş considera pe domnul Coşier (Claudiu Coşier, directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest – n. red.) cel mai bun manager al unei astfel de regiuni, în sensul competenţelor sale, care nu sunt atât de mari pe cât ar trebui să fie – veţi vedea că în general sunt foarte multe probleme în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor pe actuala structură de dezvoltare a regiunilor din România.

 

Un lucru este clar: trebuie să fim flexibili şi să avem în vedere şi poziţia factorilor de decizie de la nivel european în ceea ce priveşte procesul de absorbţie. Nu pot să uit blocajul instituţional pe care ni l-a creat pe această zonă faptul că cei de la Uniunea Europeană (UE) au găsit 5 euro contabilizaţi în alt cont decât ar trebui. Nu erau furaţi, nu erau cheltuiţi în altă parte, ci erau în alt cont. Din această cauză ne-au fost blocate fondurile europene vreo trei luni de zile.

 

Este periculoasă autonomia economică dacă se reuşeşte crearea unor regiuni care să aibă şi o componentă etnică în subsidiar?

Nu discutăm despre autonomie economică. Vă dau un exemplu: drumul care duce de la Ciucea, din judeţul Cluj, până la Jibou, în judeţul Sălaj, cel mai important nod feroviar din zonă. Nu poţi să discuţi doar despre o dezvoltare pe judeţul Cluj, pentru că trebuie să ai în vedere toate judeţele care sunt afectate în reţeaua de infrastructură. România are în acest moment o problemă majoră în ceea ce priveşte reţelele de infrastructură.

 

Nu poţi să gândeşti o dezvoltare pe segmente a infrastructurii, ci ca de un tot unitar. O abordare pe regiuni trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărei regiuni de dezvoltare. Transilvania are un anumit specific. Moldova are un altul, în sud, la fel, este alt specific. Trebuie să ţii cont de specificul fiecărei zone, fără a pierde din vedere această abordare unitară pe tot teritoriul ţării. Nu cred că trebuie să ne fie frică în momentul de faţă că ne vor fura unii ţara sau că vor veni investitori care să subjuge din nou neamul românesc.

 

Trebuie să avem capacitatea de a înţelege că este nevoie de investiţii, că este nevoie de o deschidere către parteneriatul public-privat. La nivelul judeţului Cluj, şi puteţi să-l întrebaţi pe domnul Tişe (Alin Tişe – preşedintele Consiliului Judeţean Cluj – n. red.), avem frământări destul de consistente pentru atragerea unor astfel de investitori, pentru ceea ce înseamnă Spitalul Regional de Urgenţă sau alte obiective de interes judeţean ori regional.

 

Absorbţia fondurilor europene

 

Se spunea că şi UE este în criză. Credeţi că, din perspectiva alocării banilor, pot interveni, din acest punct de vedere, “chichiţe” birocrative pentru a nu se elibera bani?

Nu doar Uniunea Europeană este în criză, ci economia mondială este în criză profundă, şi aici putem să discutăm de ce s-a ajuns la o astfel de criză la nivel mondial. Evident că discutăm de o criză şi la nivelul UE şi în aceste condiţii şi ei vor fi mult mai atenţi la modul în care sunt trimise fondurile într-o zonă sau alta şi la modul în care acestea sunt absorbite. România are în faţă unele provocări foarte mari: trebuie să îşi consolideze statutul în interiorul Uniunii Europene şi spun acest lucru cu un oarecare regret când mă uit la diferenţierile de subvenţii pe agricultură între diversele state europene.

 

Este un lucru bun pentru România că Dacian Cioloş a reuşit să ocupe acest portofoliu important de comisar european pe domeniul agriculturii, pentru că România este totuşi o ţară eminamente agrară. Din păcate, în ultima vreme am asistat la o politică destul de agresivă pentru a transfoma România într-o ţară consumatoare dintr-o ţară cultivatoare. Noi am fost grânarul Europei, iar în momentul de faţă suntem în situaţia de a importa grâu. Eram mari producători de carne de porc, iar acum importăm peste 80% din carnea consumată. Această mare familie în care am intrat are şi avantaje, şi dezavantaje. Trebuie să ne maximizăm avantajele pe care le are România, având în vedere potenţialul economic, geografic, turistic.

 

Se va simplica procedura de absorbţie a fondurilor europene sau sunt doar vorbe în vânt?

Am şi făcut paşi importanţi în această direcţie. în momentul de faţă există prevederi legale care să permită statului să garanteze partea de cofinanţare pentru instituţii ori autorităţi administrative astfel încât să poată să acceseze fonduri europene. Având în vedere un grad de îndatorare de maxim 30%, cât există acum pentru unităţile administrativ-teritoriale – primării sau consilii judeţene –, practic nu mai aveau capacitatea de a cofinanţa proiectele europene.

 

Şi atunci statul a venit şi a spus: acolo unde nu se poate cofinanţa, oferim noi garanţii de stat, tocmai pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. Lucrăm la procedură şi cred că în această săptămână se va emite actul normativ care să permită această garantare din partea statului. Chiar aseară (sâmbătă seară- n. red.) povesteam cu preşedintele Alin Tişe despre efectele acestei măsuri. Am eliminat din procedurile de absorbţie a fondurilor europene câteva verigi de pe traseul acesta stufos. în acelaşi timp, trebuie să păstrăm acea rigoare care să ne permită un control sever al fondurilor care sunt primite.

 

Starea Justiţiei

 

Sunteţi jurist, preşedintele Comisiei Juridice. Cum vedeţi starea Justiţiei în acest moment şi cum ar trebui să arate?

Starea Justiţiei a fost şi este pentru noi preocuparea permanentă. Sunt foarte multe lucruri de făcut la capitolul Justiţie: adoptarea celor două coduri care au mai rămas – Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală. La Codul de Procedură Civilă suntem undeva pe la articolul 700 din totalul de peste 1.000. Dar problema Justiţiei este în fiecare stat. Am discutat cu oameni de afaceri italieni care erau nemulţumiţi că în Italia durează procesele foarte mult.

 

 Să nu uităm că în justiţie aproape întotdeauna o parte pierde. Deci, în principiu, ai o jumătate care este nemulţumită şi tot timpul va exista o suspiciune în ceea ce priveşte imparţialitatea judecătorului. Aş vrea să punctez câteva chestiuni importante legate de Justiţie. Fondurile alocate sistemului de justiţie au crescut de la an la an cu 10% - 12% comparativ cu anii trecuţi. Magistraţii - dincolo de a-i considera nişte privilegiaţi ai Legii unice de salarizare – sunt singurii care au beneficiat de includerea sporurilor în întregime în salariul pe care îl au. Am avut discuţii cu magistraţii şi înainte de a intra în vigoare legea, şi după şi mi-au recunoscut că nu au crezut că, totuşi, Guvernul va avea o astfel de abordare cu privire la modul de salarizare, şi anume păstrarea salariului la nivelul lunii mai din 2009.

 

Şi totuşi, percepţia generală nu este foarte măgulitoare.

Evident că mai sunt multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte capacitatea instituţională a instanţelor: săli de judecată, înregistrarea proceselor. întreaga societate resimte criza, important este ca ei să o resimtă cât mai puţin. Pentru că dacă nu ai Justiţie într-un stat, atunci nu ai absolut nimic. Există şi o încărcătură mare de dosare şi acum, în Codul de Procedură Civilă vreau să institui un filtru în ceea ce priveşte acest număr mare de dosare: de exemplu când cineva nu plăteşte cheltuielile la asociaţia de proprietari trebuie să mergi în instanţă, să administrezi probe. Vrem să simplificăm foarte mult procesele, ca într-un singur termen să existe posibilitatea pronunţării unei soluţii.

 

Acolo unde există înscrisuri, nu ai ce să mai comentezi. Discutăm acum de o întărire a rolului avocatului în cadrul procesului, astfel că atunci când există un proces constituit, părţile merg în faţa judecătorului, acesta stabileşte care sunt probele ce urmează să fie administrate şi dă un termen în interiorul căruia urmează să fie administrate aceste probe. De exemplu, acolo unde discutăm de procese de fond funciar şi este nevoie de administrarea unei probe cu expertiză: limitele suprafeţei unui teren nu se modifică de la un termen la altul. Nu văd de ce trebuie să ţinem încărcată instanţa şi să dăm termen peste termen, ceea ce înseamnă că judecătorul respectiv nu poate să îşi facă treaba, apar cheltuieli cu citaţiile etc. Mai bine dăm un termen de două – trei luni, în interiorul căruia părţile îşi administrează probele sub supravegherea avocaţilor şi apoi se duc în faţa magistratului care va decide şi în privinţa conţinutului dosarului şi asupra problemei de fond. Evident că sunt foarte mulţi factori care spun că nu ar bine să dai avocaţilor aceste prerogative.

 

Dar noi am avut o şcoală de avocatură celebră.

Din păcate, românilor le este frică de nou: aş spune că uneori trăim în ţara lui “n-a fost să fie” sau “merge şi aşa”. Va trebui să ţinem pasul cu noile realităţi sociale şi politice şi să ieşim din acest imobilism care, la un moment dat, a caracterizat societatea românească pe anumite paliere. Sper ca în trei luni de zile să avem o procedură simplificată în ceea ce priveşte procesele civile.

 

 în ceea ce priveşte procesele penale, nu poţi să răpeşti dreptul de petiţionare, dar în acelaşi timp cred că ar trebui să umblăm mai mult la ceea ce înseamnă responsibilitate: adică o persoană care formulează o acţiune împotriva altei persoane, o plângere împotriva altei persoane, în cazul în care este formulată în scop şicanator, să suporte o pedeapsă pecuniară din partea statului, ceea ce înseamnă cheltuielile de judecată, de exemplu. Acum, cheltuielile rămân în sarcina statului, adică a noastră, a tuturor contributorilor.

 

Reformă sau nu în PDL?

 

Cum vă poziţionaţi faţă de ideile de reformare a PDL propuse de aşa- zişii intelectuali critici din partid?

Legat de reforma partidului văzută de unii colegi mai noi din partid: PDL este partidul care a câştigat ultimele patru runde de alegeri. Este greu să vorbeşti de reformă în partidul care câştigă alegerile: mai degrabă trebuie să vorbim de o dezvoltare instituţională a partidului, de o întărire a capacităţii instituţionale a partidului pentru a face faţă noilor realităţi politice din România.

 

 în acelaşi timp, astfel de persoane sunt necesare în orice partid, pentru că sunt persoane care te ţin cu mintea trează, nu te lasă să stai în adormire şi într-o stare de suficienţă. Nu că ar fi vorba de PDL, pentru că, repet, dacă stăteam într-o stare de suficienţă după primele alegeri, nu am fi câştigat celelalte scrutine care au urmat. Eu fac parte din Comisia de modificare a Statutului PDL, care-şi propune şi o armonizare instituţională în ceea ce priveşte apariţia pe scena politică a unei alte unităţi politice: colegiul parlamentar. Cred că în o lună şi jumătate vom finaliza aceste modificări ale statutului, care nu sunt modicări de substanţă pentru că, repet, am câştigat alegerile.

 

în viitoarea lege electorală, ce se va modifica? Vor fi două tururi de scrutin în fiecare colegiu, va primi mandatul fără redistribuire cel clasat pe locul I? Care e propunerea pe care o formulaţi?

Un lucru este foarte clar: actuala Lege electorală este mai mult decât proastă dacă permite unei persoane care are 2.000 de voturi – vezi cazul lui Bogdan Olteanu – să intre în parlament în detrimentul unei persoane care a primit 30.000 de voturi. Sau este un coleg care a intrat în parlament cu 14 voturi.

 

Deci e clar că legea trebuie modificată. Ar trebui reconfigurate şi colegiile electorale, pentru că deocamdată, acestea - şi mă refer şi la judeţul Cluj  - sunt configurate conform dorinţei unui distins domn deputat, astfel încât avem colegiu care se învecinează cu judeţul Bistriţa şi merge până aproape de judeţul Bihor. Or, aceste colegii ar trebui configurate în jurul oraşelor, pentru că acestea sunt polii de dezvoltare. La nivelul partidului, militez pentru păstrarea organizaţiilor lui în jurul oraşelor şi nu neapărat în jurul colegiilor.

 

Aceasta este coroborată şi cu intenţia reducerii numărului de parlamentari şi de trecere la unicameralism?

Da, aşa este. Forma sub care va ieşi Legea electorală – dacă va fi un singur tur, dacă va fi şi un tur doi – nu o ştiu: poate ar fi mai bine să fie două tururi, pentru a reprezenta o dorinţă cât mai fidelă a electoratului. Reconfigurarea colegiilor ar trebui realizată după reducerea numărului de parlamentari şi aici aş vrea să fac o distincţie.

 

Voinţa poporului a fost exprimată pentru un parlament unicameral şi nu se discută, ci se execută şi deci va trebui modificată Constituţia. Reducerea numărului de parlamentari poate fi operabilă şi dacă, să zicem, nu ar trece modificarea Constituţiei, pentru că numărul de parlamentari nu este prevăzut în Legea Fundamentală.

 

Deconcentratele, călcâiul lui Ahile

 

Cum merg negocierile pe plan local pentru şefiile serviciilor deconcentrate?

Pe plan local am avut discuţii şi ieri, şi alaltăieri (vineri şi sâmbătă – n.red.), şi cu domnul Laszlo Attila (liderul UDMR Cluj – n.red.), şi cu domnul Vasile Soporan (deputat independent – n.red.). Domnul Soporan insistă foarte mult pentru doamna Claudia Anastase (director coordonator de la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit– fostul SAPARD - n.red.) şi pentru domnul Mihai Costin (directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj – n.red.).

 

 Domnul Laszlo Attila nu doreşte să renunţe la postul de la SAPARD, iar PDL nu doreşte să renunţe la postul de la Finanţe. Până la urmă, va trebui să găsim o formulă de colaborare, pentru că eu sunt de principiul că dacă stăm la masă toate părţile, trebuie să ne ridicăm mulţumiţi. Vom discuta,dacă e cazul, până când vom cădea epuizaţi sub masă, pentru ca atunci când ne ridicăm de la masă, să ne ridicăm mulţumiţi.

 

Deci în acest weekend nu s-a ajuns la nici o concluzie. Va decide Bucureştiul, pentru că v-a dat o săptămână şi apoi încă una să finalizaţi problema?

Vom continua să discutăm la Cluj. Aici se va lua hotărârea finală.

 

Cum vi se pare implicarea numărului doi din PNL în campania electorală, Ludovic Orban, dintr-o comună din judeţ, Bonţida?

Ludovic Orban este într-o oarecare cădere liberă la Domnia Sa în partid şi probabil că se refugiază într-o zonă plăcută, istorică. Plus că am înţeles că s-au distrat foarte bine într-un club noaptea trecută. Dar fiecare partid are abordările lui.

 

Aveţi acolo o doamnă candidat la alegerile de duminică pentru postul de primar.

Avem şanse reale să câştigăm alegerile, mai ales că este o persoană care are capacitatea de a conduce primăria şi de a continua proiectele. Este o femeie în puterea vârstei şi un bun manager. Acolo, la Bonţida, este o campanie foarte consistentă şi destul de dură: domnul Cărhaţ (candidatul PNL – n.red.) am înţeles că i-a scăpat un pumn unui coleg de-al nostru de la tineret. Dar noi avem o mobilizare foarte bună la partid, astfel că în fiecare zi avem cel puţin 70 – 80 de oameni pe teren acolo.

 

Riscurile lipsei opoziţiei la Cluj

 

Activul PDL Cluj s-a mobilizat foarte bine pe parcursul ultimelor runde ale alegerilor. Ce va face timp de doi ani şi jumătate, până la viitoarele alegeri? Nu există riscul ca partidul să intre în campanii interne şi să facă implozie?

PDL este un partid care se mişcă foarte bine în perioada de campanie şi sunt convins că peste doi ani şi jumătate ne vom întâlni, dacă Dumnezeu ne ţine în viaţă, şi o să vedeţi că acest partid ştie să îşi facă datoria şi prin oamenii pe care i-a pus în serviciile deconcentrate. Am avut surprize extrem de plăcute când oameni veniţi din mediul privat au intrat în sistemul public şi, prin ceea ce au făcut, au început să meargă lucrurile în diverse instituţii publice. Am avut surpriza neplăcută să constatăm că în unele instituţii publice la ora 12 nu mai era nimeni, toţi erau plecaţi. Aveau afaceri proprii, sau tot felul de alte activităţi.

 

Vă referiţi la persoanele care au venit din mediul privat şi care au optat pentru sistemul public?

Da, şi au făcut ca aceste instituţii să fie funcţionale. Noi avem un proces de evaluare continuă. Uitaţi-vă pe zona de agricultură. Colegii de acolo se văd în fiecare zi de luni şi discută ce probleme au şi ce trebuie să facă pentru zona respectivă. Apoi, mai sunt colaborările între instituţiile din acelaşi domeniu: de exemplu, între Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM).

 

Aţi dat exemplul lui Emilian Roşca de la ITM.

Da, el era avocat, este acum avocat suspendat şi şi-a făcut datoria foarte bine, împreună cu Daniel Don de la AJOFM, cu care lucrează foarte bine pe resursele umane şi se bat împotriva concedierilor: vedeţi cazul Bechtel, de pildă. Mă bucur foarte mult că văd în cadrul partidului acest spirit de echipă pe care îl cultivăm: trebuie să fim conştienţi că numai într-o echipă se poate face performanţă.

 

La nivelul Clujului, PDL nu prea mai are opoziţie şi absenţa acesteia - spune teoria politică şi practica ultimilor ani – poate genera probleme în interiorul celui care alearga de unul singur. PDL Cluj a crescut foarte mult. Cum veţi reacţiona când în interiorul partidului, sub şefia dumneavoastră, vor apărea tensiuni? Tensiuni care au apărut deja!

în orice familie, oricât de fericită ar fi, mai apar şi tensiuni sau opinii diferite. La fel este şi în interiorul PDL: sunt opinii diferite despre ceea ce înseamnă elementul x sau y la momentul respectiv. Dar acestea sunt chestiuni absolut fireşti şi absolut normale, în acelaşi timp, pentru că altfel nu există viaţă. Important este să avem unitate în diversitate. Iar interesul nostru comun este să dezvoltăm judeţul şi oraşele din judeţ, începând cu Cluj-Napoca, unde primarul Sorin Apostu îşi face treaba în mod excelent, ajutat de viceprimarul Radu Moisin şi vreau să spun că sunt extrem de mândru când îmi spun colegii la Bucureşti că au trecut prin Cluj şi îmi spun că este, într-adevăr, un oraş de cinci stele. Şi la nivelul judeţului Cluj există un management extrem de performant prin ce a făcut preşedintele Alin Tişe, secondat de vicepreşedintele Radu Bica.

 

Dar există şi diferende între cele două instituţii: de exemplu, zona metropolitană. Simplul fapt că cineva are un punct de vedere asupra unui lucru care nu coincide cu cel al colegului credeţi că este o chestiune care să ducă la o problemă majoră?

Eu cred că este un lucru bun, dacă ai o părere, să ţi-o spui. Să nu uităm că domnul Alin Tişe este avocat şi se spune că acolo unde sunt doi avocaţi, sunt trei păreri, ceea ce înseamnă că există viaţă. Sorin Apostu, împreună cu Emil Boc, au avut o o anumită viziune asupra zonei metropolitane, Alin Tişe a venit cu completări: până la urmă, important e ceea ce iese din aceste discuţii şi spun că la acest moment, Clujul a ieşit câştigător. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în judeţul Cluj.

 

 Nu se puteau întâmpla atâtea lucruri bune la nivelul judeţului Cluj şi la nivelul municipiului Cluj-Napoca, dacă nu exista o colaborare între cele două instituţii. Pe lângă aceasta, uitaţi-vă ce s-a întâmplat şi în celelalte oraşe din judeţ: la Turda,  Câmpia Turzii, Huedin. Lucrurile se mişcă: poate că nu aşa mult cum am vrea noi. Iar faptul că nu se mişcă în linişte deplină asta nu înseamnă că lucrurile nu sunt pe făgaşul lor bun. Divergenţele de opinie, modul diferit de abordare a unor probleme nu înseamnă că avem probleme în interiorul partidului. Chiar cred asta. Şi Alin Tişe, şi Sorin Apostu sunt două personalităţi ale momentului vieţii politice din Cluj şi fiecare pe palierul lui îşi face datoria în mod exemplar şi nu am ce să le reproşez.

 

Puteţi citi continuarea interviului în ediţia de mâine.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.