Politica

Cât a scăzut populaţia judeţului şi a municipiului Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, cu o scădere a populaţiei de doar 9.000 de persoane în ultimul deceniu, a devansat toate celelalte oraşe din ţară, ale căror scăderi au fost mult mai drastice. Deşi s-a înregistrat o scădere de 6% faţă de recensământul din 2002, judeţul se află pe locul al doilea în ţară, după Iaşi.
  • Sursa: „Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011” de profesorul universitar Vasile Gheţău,

    Sursa: „Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011” de profesorul universitar Vasile Gheţău,

Conform studiului „Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011", realizat de profesorul universitar Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, populaţia ţării ar putea ajunge la sfârşitul acestui secol la doar 8 milioane de locuitori în condiţiile păstrării actualei rate a fertilităţii. Faţă de recensămîntul precedent, din 2002, populaţia Clujului a scăzut cu 6%, în principal din cauza migraţiei externe. La nivel naţional, populaţia a scăzut cu 12,2% între cele două recensăminte, în timp ce numărul etnicilor maghiari s-a diminuat cu 13,6% iar cea romă a crescut cu 15,7%. Studiul se bazează pe rezultatele parţiale ale recensământului din octombrie 2011.

Cu o populaţie de circa 659.400 de locuitori, judeţul Cluj se clasează pe locul al doilea în ţară, după Iaşi (723.600 de locuitori), devansând judeţe care acum 10 ani erau mai populate: Timiş, Constanţa sau Bacău, care au înregistrat scăderi demografice mai accentuate în ultimul deceniu. Astfel, conform studiului citat, judeţul Cluj a pierdut, de la recensământul din 2002, 43.400 de locuitori. În general, modificarea populaţiei are trei cauze: scăderea naturală, migraţia internă şi migraţia externă. Reculul de 43.400 de locuitori în cazul Clujului se regăseşte în scăderea naturală (diferenţa dintre numărul de morţi şi de nou născuţi) de 17.100 de persoane şi migraţia externă, cale aleasă de 43.100 de clujeni.

Dar judeţul a beneficiat de un aport pozitiv de 16.800 de persoane - aşa-numita migraţie internă: locuitori ai României care în ultimii 10 ani s-au stabilit permanent la Cluj. Judeţul se află pe locul 31 din 42 de judeţe plus municipiul Bucureşti în clasamentul scăderii populaţiei. Cea mai mare scădere de populaţie (ca număr absolut) s-a înregistrat, evident, in Bucureşti. Procentual, cele mai mari pierderi de populaţie au fost semnalate în Tulcea (un minus de 21%) iar scăderi de 18% a populaţiei într-un deceniu s-au înregistrat în Brăila, Caraş-Severin, Galaţi, Hunedoara, Neamţ şi Vaslui. Un singur judeţ din ţară a „bifat" creşterea populaţiei: Ilfov (cu un plus de 21%), pe baza migraţiei interne.

"Judeţele mai puţin dezvoltate economic, ori având un profil industrial neviabil după 1989 au fost şi au rămas furnizoare de forţă de muncă pentru alte regiuni din ţară, mai dezvoltate economic şi având un şomaj mai scăzut; pierderea de populaţie prin migraţie internă a afectat îndeosebi judeţele Vaslui, Hunedoara, Olt, Botoşani şi Galaţi (cu valori între 12.000 şi 18.000 de persoane), în timp ce un aport de populaţie prin migraţie internă cu schimbarea de domiciuliu s-au înregistrat în 13 judeţe şi municipiul Bucureşti, valorile cele mai ridicate ca număr de persoane fiind (în afară de judeţul Ilfov) cele din Timiş, Cluj, Arad, Constanţa, numicipiul Bucureşti, Sibiu", arată profesorul Gheţău în studiul citat.

Un serios recul de populaţie s-a înregistrat şi în marile oraşe (cele care aveau în 2002 peste 100.000 de locuitori). „Populaţia oraşelor care aveau peste 100.000 de locuitori la recensământul din 2002 s-a redus cu aproape un milion, ceea ce reprezintă un recul de 15%. (...) Am rămas după recensământ cu doar două oraşe având o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori: Cluj şi Timişoara; au ieşit din această categorie oraşele Iaşi, Constanţa şi Craiova", se arată în „Drama noastră...". Asfel, Cluj-Napoca este primul municipiu din ţară, cu excepţia capitalei, în privinţa numărului de locuitori: 309.000 de oameni sunt înregistraţi în municipiu după recensământul din 2011, cu 9.000 de persoane mai puţin ca în 2002. Acum un deceniu, Cluj-Napoca îşi împărţea poziţia secundă cu Timişoara, ambele fiind devansate atunci de Iaşi, municipiu ce a înregistrat o drastică scădere de populaţie în ultimii zece ani: de la 321.000 în 2002, la 263.000 în 2011. De remarcat că Bucureştiul, de la aproape 2 milioane de locuitori în 2002, a ajuns la 1.678.000 de locuitori în 2011.

Populaţia etnicilor maghiari s-a diminuat cu 194.100 de locuitori în ultimul deceniu, adică o scădere de 13,6%, uşor mai mare decât scăderea populaţiei române (13%). „Pe de altă parte, reculul populaţiei de etnie maghiară nu provine în mod esenţial de la populaţia din judeţele Covasna şi Harghita, cum s-ar putea crede, ci de la populaţia de această etnie din alte judeţe, îndeosebi din Mureş, Cluj, Bihor", afirmă profesorul Gheţău. Etnia romă este singura cu bilanţ pozitiv în ultimul deceniu, cu o creştere de la 535.000 de persoane la 619.000 în 2011 (creştere de 15,7%).

O Românie ca în 1965

Conform studiului „Drama noastră demografică...", populaţia actuală a României, conform datelor parţiale ale referendumului din octombrie 2011 este de circa 19 milioane de locuitori. „Recensământul din octombrie 2011 ne-a arătat o populaţie stabilă de 1.904.300 de locuitori şi, dacă vom compara această cifră cu cea de la recensământul din anul 2002 (2.168.100 de locuitori), vom vedea că reculul este de 2.638.000 de locuitori. Numai că acest recul provine atât din migraţie, cât şi din scăderea naturală a populaţiei, iar descompunerea în cele două componente duce la următoarele contribuţii: 424.000 este scădere naturală şi 2.214.000 reprezintă migraţie externă negativă...(...) Plasând cele 19 milioane de locuitori într-o viziune temporală retroactivă, câteva aprecieri nu sunt lipsite de interes. O populaţie de 19 milioane de locuitori a fost atinsă în România pentru prima dată în 1965. Deşi natalitatea era în scădere în prima parte a anilor 60, creşterea naturală înregistrată în 1965 a fost de 115.000 de persoane, iar pentru anul 2011 se estimează o scădere naturală de 55.000. Schimbarea este dramatică. Comparativ cu 1 ianuarie 1990, populaţia actuală a României este mai mică cu 4,2 milioane (18%!), iar faţă de recensământul anterior, cel din 2002, reculul este cel menţionat (2,6 milioane)", arată profesorul Vasile Gheţău în studiul citat.

Scădem până la 8 milioane?

Conform profesorului Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, autorul studiului „Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011", în ipoteza în care s-ar păstra rata fertilităţii totale de 1,3 copii la o femeie, nivel considerat constatnt în ultimii 15 ani, România ar scădea la sub 15 milioane de locuitori până în 2050 şi până la 8 milioane de locuitori în anul 2103. Mai mult, în condiţiile expuse, la mijlocul secolului, s-ar ajunge la o pondere de circa 28% de persoane de 65 de ani şi peste din totalul populaţiei (faţă de 16% acum). În opinia autorului, „o redresare a fertilităţii la nivelul care asigură simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie) ar schimba radical dinamica procesului de îmbătrânire demografică în ţara noastră". „Chiar dacă un astfel de nivel (2,1 copii la o femeie - n.red.) nu va mai putea fi atins, o redresare situată între 1,6 - 1,8 copii la o femeie ar diminua sensibil ritmul şi proporţiile deteriorării structurii pe vârste şi ale declinului demografic catastrofal rezultat din menţinerea fertilităţii la valorile actuale. Numai că o astfel de modificare a fenomenului ar putea avea loc atunci când societatea românească va realiza pericolele dramaticei depopulări a ţării, când vom avea un standard general de viaţă şi vom dispune de resurse adecvate pentru conceperea, adoptarea şi aplicarea unei politici de populaţie etalată pe termen lung şi foarte lung", a conchis directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

 

 

Publicitate

Comentarii

Populatia

thumb down thumb up
joi, 12 iulie 2012, 22:59
de ricks

Atata timp cat famiiile de tigani primesc indemnizatii de nastere si alte tipuri de ajutoare sociale, vor procrea non-stop, cel putin 6-7 copii de familie. Era interesant sa ne spuna domnul Ghetau cam care va fi rata de crestere a populatiei tiganesti in urmatorii ani. Eu constat cu ochiul liber ca in tot judetul s-au inmultit considerabil, probabil vin si din alte zone ale tarii.
raspunde

tiganii

thumb down thumb up
vineri, 13 iulie 2012, 09:21
de zuzu

Deci man, ma duc intr-o zi la primarie (in primavara) sa platesc impozitul pe casa (Floresti) si era fratele meu o coada la caserie de vreo 50 de persoane, toti indieni. Intreb la caserie care e treaba si imi zice doamna de acolo ca primaria la da 50 de lei de persoana pentru lemne. WTF, adica eu platesc impozit 100 de lei ca 50 din ei sa ii dea tiganilor sub forma de ajutor social? Bai suntem de toata minunea ....
raspunde

disparem peste 160 de ani?!

thumb down thumb up
joi, 12 iulie 2012, 23:26
de Oliver

Conform calculelor, romanii dispar cu totul peste 160 de ani, privind in urma, cam tot atatia au trecut de la Unire! Bravo Basescu, sub tine Bucurestiul a scazut cu un Cluj (cca. 300 mii locuitori). Cum sa nu adoram PDL-ul si politicile sale? Hai ca nu mai avem mult pana sa ajungem la populatia din epoca de piatra.
raspunde

tiganii

thumb down thumb up
vineri, 13 iulie 2012, 08:31
de Gigi

Motivul e foarte simplu, ungurii au emigrat, la fel si unii romani ,iar taranii , nemaiexistand "Platforma industriala Somes Nord",s-au intors pe plaiurile natale, pentru a-si relua vechile obiceiuri taranesti, (pariez ca 70% din populatia Clujului are neamuri la tara),insa observ si ma ingrijoreaza ca tiganii se inmultesc ca sobolanii.
raspunde

Infosrmatii gresite

thumb down thumb up
vineri, 13 iulie 2012, 08:33
de dan

Gresit: Clujul este devansat ca si populatie de Prahova si Iasi
raspunde

pt. consumatorii de propaganda national-sovinista

thumb down thumb up
vineri, 13 iulie 2012, 12:40
de maghiar

Voi (numai) cei care faceti spuma cand vine vorba de unguri, uitati-va la aceste numere si bagati-va mintile in cap. Treceti peste euforia si grijile anexarii Ardealului impreuna cu toata propaganda obligatorie cu mituri despre Traian, Decebal, Mihai Viteazu, Horea & co, Avram Iancu, Horthy, etc. si invatati din istorie. Daca nu din alta atunci din greseala ungurilor. Pericolul nu este unde se flutura steagul rosu (alb, verde) ci unde nu va asteptati. Regii Ungariei au luptat cu turcii, nemtii, rusii nu cu romanii pe care nici nu i-au bagat in seama. Si ironia soartei... Cine are urechi de auzit sa auda...(restul sa riposteze in stilul cunoscut). Ardealul, si nu numai, este intradevar in pericol. Ce frumos este nostalgia dupa cultura sasilor si svabilor, nu-i asa? In cateva decenii cand o sa-i duceti dorul maghiarilor o sa fiti deja pe urmele acestora. Adica minoritari pe pamantul natal. Cica istoria este de partea voastra? Istoria este de partea celor care o scriu. Ungurii au pe a lor, ati scris una si voi pentru voi, o sa scrie alta si cei care vin dupa voi. Ardealul are nevoie de alianta acestor doua culturi europene (roman si maghiar) pt. a-l mentine la nivel european. Statistica de mai sus arata ca ne indreptam inspre ceva gen Bangladesh. (Fara sa vreau sa-i supar pe cititorii din Bangladesh).
raspunde

po****tia

thumb down thumb up
duminică, 5 mai 2013, 14:06
de ale

po****tia trebuie sa mai si scada, a crescut destul. este vb de limitarea resurselor, incalzirea globala etc. Eu consider ca e bine sa scada pt natura. Ingrijoratoare este inmultirea necontrolata a tiganilor. trebuie initiata o campanie in acest sens, o vaccinare in masa sau asa ceva in vederea sterilizarii. in caz contrar va fi jale..................
raspunde

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.