Politica

Ce au muncit parlamentarii de Cluj în primele şase luni (II)

Foarte multe proiecte de lege şi întrebări la adresa miniştrilor, dar rezultate puţine. Aşa s-ar putea exprima pe scurt activitatea parlamentarilor liberali clujeni în prima sesiune din acest mandat.

După ce într-un articol anterior am analizat activitatea parlamentarilor de la putere pe primele şase luni de mandat, astăzi vom vorbi despre ce au muncit şi parlamentarii principalului partid al opoziţiei în această perioadă. Şi aleşii principalului partid de opoziţie, PNL, au avut foarte multe iniţiative legislative comune, semnate de toţi parlamentarii, dar au fost şi unele iniţiative comune împreună cu parlamentari ai PSD sau ai altor partide.

O primă concluzie a acestor şase luni de mandat este aceea că nicio iniţiativă a liberalilor clujeni nu a devenit lege până acum. Este adevărat că şi la PSD singurul proiect care e lege în vigoare este legea salarizării, prin care au crescut în primul rând salariilor parlamentarilor, de la 1 iulie.

Eliminarea totală a impozitării pensiilor, respinsă

Adrian Oros, deputat PNL de Cluj, este vicepreşedinte la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară. În primele şase luni ale anului a avut 19 iniţiative legislative. Dintre acestea, amintim un proiect de modificare a Codului Fiscal, prin care se dorea includerea veniturilor din pensii la categoria veniturilor neimpozabile (acum se impozitează pensiile mai mari de 2.000 de lei, n. red.), proiect ce a fost respins de Senat, ca primă cameră sesizată şi a primit mai multe avize negative şi de la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Acest proiect a fost semnat şi de senatorul Marius Nicoară. O altă iniţiativă legislativă semnată de Oros s-a referit la modificarea legii educaţiei naţionale, propunere făcută în sensul în care să nu mai poată fi numiţi directori interimari de şcoli cei care au fost respinşi sau care nu au participat la concurs, proiectul fiind respins însă de Camera Deputaţilor.

Un alt proiect susţinut de Oros alături de mai mulţi parlamentari PNL este cel privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, care încă se află pe circuitul parlamentar dar are puţine şanse să fie votat tinând cont de opoziţia majorităţii parlamentare faţă de acest proiect.

Un exemplu de proiect comun susţinut de mai mulţi parlamentari clujeni de la putere şi din opoziţie a fost cel ce are în vedere completarea legii reformei din domeniul sănătăţii, în sensul în care permite medicilor care împlinesc 65 de ani şi sunt membri ai Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe Medicale, doctori în ştiinţe medicale, profesori universitari sau cercetători ştiinţifici gradul 1, să-şi continue activitatea, dacă vor, până la 70 de ani.

Au semnat pentru această modificare parlamentarii PNL Florin Stamatian (iniţiator), Adrian Oros, Sorin Moldovan, Marius Nicoară, parlamentarii PSD Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu, Vasile Ilea, deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu şi senatorul UDMR Laszlo Attila, iar ea a fost trimisă Senatului, ca primă cameră sesizată.

Sala Polivalentă din Cluj, vizată direct de un proiect al liberalilor clujeni

Deputaţii PNL de Cluj Sorin Moldovan (iniţiator), Adrian Oros şi Florin Stamatian au susţinut o iniţiativă de modificare a Codului Fiscal, în sensul abilitării consiliilor locale să poată hotărî scutirea sau reducerea impozitului sau taxei pe clădiri pentru clădirile de tip sală polivalentă - sală de sport, aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, cu consecinţe directe asupra impozitelor ce trebuie plătite de Sala Polivalentă către Primăria Cluj-Napoca, dacă va fi aprobată.

Codul Fiscal actual prevede că sălile polivalente care se află în proprietatea primăriilor sau consiliilor judeţene nu plătesc impozit pe clădire, dar dacă acestea sunt date în administrare unui operator, chiar dacă este înfiinţat şi controlat tot de către proprietar, atunci operatorul respectiv, de obicei o societate pe acţiuni, trebuie să plătească impozit pe clădire.

Aceasta este şi situaţia Sălii Polivalente din Cluj-Napoca, unde primăria a infiinţat o societate pe acţiuni care să o administreze şi în consecinţă trebuie să plătească impozit pe clădire. Parlamentarii clujeni susţin că această taxă este substanţială, iar plata ei trebuie susţinută prin chirii şi bilete mai mari pentru cei ce utilizează sala, ceea ce duce la ocolirea sălii de către cluburi, asociaţii şi organizatori de evenimente. Proiectul de lege se află la Senat, ca primă cameră sesizată, urmând să revină apoi la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

Întrebări despre Master Planul de Transport, răspuns evaziv

Oros a avut şi 11 întrebări şi interpelări adresate miniştrilor din Guvernul României. Una a fost adresată în plen ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, pe tema "Master Planului General de Transport".

"Până în 2032, în baza acestui plan, ar urma să avem 6.800 km de drum, dintre care 1.500 km de autostradă şi 1.300 km de drumuri expres. Cum însă în 26 de ani am reuşit să construim 570 km de autostradă, termenele asumate prin acest Master Plan vor fi imposibil de respectat. România a pierdut 3,2 miliarde de euro din banii europeni alocaţi pentru perioada de programare 2007-2013.

Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul Operaţional Sectorial Transport, 973 de milioane de euro, potrivit datelor Guvernului publicate pe site-ul fonduri-ue.ro. În perioada 2016-2020, România ar urma să construiască 824 km de autostradă şi drumuri expres, în care vor fi investiţi aproape 5,2 miliarde de euro, fără TVA, ceea ce înseamnă că trebuie finalizaţi aproape 165 km de şosea rapidă în fiecare an.

Vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: care este situaţia curentă a Master Planului General de Transport şi care sunt etapele concrete care vor fi derulate şi termenele estimative pentru fiecare fază?", a cerut deputatul.

Răspunsul dat de ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a fost unul foarte scurt, de câteva rânduri, ce îl trimitea pe deputatul clujean al PNL să studieze Master Planul de Transport şi anexa pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Pe când ambulanţe mai bune? "Se pregăteşte achiziţia"

Deputatul PNL Florin Stamatian este vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie. A avut 25 de iniţiative legislative în sesiunea legislativă care s-a încheiat în 30 iunie. Stamatian a semnat şi alte iniţiative legislative din domeniul sănătăţii.

Una a avut ca iniţiatori 119 deputaţi şi senatori de la toate partidele din parlament şi se referă la completarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului privind finanţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino.

Ea stabileşte faptul că funcţionarea acestuia este de importanţă strategică pentru siguranţa epidemiologică a României şi impune faptul că Ministerul Sănătăţii este cel care asigură fondurile necesare pentru fabricarea vaccinurilor. Iniţiatorii afirmă că plimbarea acestui Institut de la un minister la altul nu a fost benefică pentru instituţie.

O altă iniţiativă semnată de Stamatian şi de alţi 18 deputaţi PNL este cea care instituie interzicerea tăierilor de masă lemnoasă în parcurile naţionale, într-o primă fază, ca o măsură de diminuare a tăierilor ilegale de masă lemnoasă.

Stamatian a avut şi nouă întrebări şi interpelări adresate miniştrilor. Conducerea Ministerului de Interne a fost întrebată dacă va aloca fonduri pentru reînnoirea parcului auto al SMURD Cluj, care are ambulanţe uzate, unele de peste 10 ani vechime, iar activitatea instituţiei este deseori perturbată de defecţiunile care apar.

Răspunsul ministrului nu a fost deloc îmbucurător pentru pacienţii şi cadrele medicale clujene. Ministrul Carmen Dan a spus doar că la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi al Ministerului Sănătăţii se pregăteşte documentaţia pentru o viitoare procedură de achiziţie a unor ambulanţe.

Centura metropolitană, doar la stadiul de "căutăm resurse pentru faza I"

Sorin Dan Moldovan, parlamentarul "adoptat" de filiala PNL Cluj, este membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Acesta a avut cele mai multe iniţiative legislative depuse, 29. Despre unele am vorbit pentru că au fost comune şi le-am contabilizat şi la ceilalţi deputaţi liberali de Cluj.

Moldovan a fost coiniţiator, alături de 49 de deputaţi şi de senatori de la mai multe partide, la un proiect pe tema limitării lucrărilor de doctorat plagiate. Initiatorii afirmă că prin acest proiect de lege ar urma să fie înfiinţat un registru naţional al lucrărilor de doctorat, administrat de Ministerul Educaţiei, unde să fie publicate toate lucrările de doctorat elaborate din 1990 încoace.

O altă iniţiativă semnată de Moldovan şi de 20 de deputaţi şi senatori PNL, printre care şi Stamatian, se referă la creşterea numărului de staţii de încărcare pentru maşini electrice. Potrivit proiectului, până la 31 decembrie 2020, fiecare primărie de municipiu cu peste 100.000 de locuitori are obligaţia realizării a minim cinci puncte publice de reîncărcare pentru asemenea maşini, jumătate din finanţare urmând să vină din fondul de mediu, iar cealaltă jumătate, din bugetul local.

Moldovan a avut foarte multe întrebări şi interpelări, 43, dar unele se referă, de exemplu, la programul Metrorex sau la transferul Metrorex la Primăria Capitalei. Printre interpelările care privesc proiectele majore ale Clujului depuse de Sorin Moldovan amintim pe cea despre termenele de construire a centurii metropolitane de ocolire a Clujului, în lungime de 38 km.

Răspunsul ministrului Transporturilor a fost că drumul apare ca "prioritizat pentru implementare până în 2020", dar că deocamdată se caută resurse bugetare pentru faza I a proiectului, de la Autostrada Transilvania din Gilău până la Podul N şi de acolo înspre Sud-Vestul Clujului, în lungime de 14 km şi un cost de 40 de milioane de euro. Despre cea de-a doua fază a proiectului nu se spune nimic legat de finanţare, ci doar că are 24 km şi un cost de 85 de milioane de euro.

Un proiect care vrea să aducă mai mulţi bani la spitale

Senatorul PNL Marius Nicoară este preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi membru al Comisiei pentru sănătate publică. El a avut 20 de iniţiative legislative, iar despre unele dintre ele am vorbit deja.

Amintim un proiect semnat alături de mai mulţi parlamentari de la mai multe partide care are drept scop creşterea nivelului de finanţare a spitalelor din România, atât prin posibilitatea acestora de a atrage fonduri europene, dar şi prin introducerea în legislaţie a conceptului de serviciu public de interes general.

Nicoară a avut şi o propunere legislativă privind posibilitatea acordării de finanţări publice nerambursabile pentru proiecte mai mari de un an. El a avut în prima sesiune din acest mandat 11 interpelări adresate către miniştri şi patru interpelări pe adresa primului ministru.

Publicitate

Comentarii

Nu tribalismului!

thumb down thumb up
marţi, 11 iulie 2017, 15:36
de Alex

ROMÂNIA TREBUIE SĂ INTERZICĂ PARTIDELE CONSTITUITE PE CRITERII ETNICE (gen U.D.M.R.). ASTFEL DE PARTIDE SUNT O RUŞINE PENTRU DEMOCRAŢIE!
raspunde

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.