Politica

Ce va lipsi din bilanţul lui Dragnea

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat prezentarea, în curând, a unui bilanţ al primelor opt luni de guvernare PSD-ALDE. E de aşteptat ca teleormăneanul să gonfleze realizările (câte or fi ele), dar e puţin probabil să sublinieze şi marile eşecuri şi prostii monumentale.

Încercăm, aşadar, să facem un inventar al elementelor care, mai mult ca sigur, vor lipsi sau, cel mult, vor fi amintite „en passant" în bilanţul lui Dragnea. Categoric, cea mai şocantă „realizare" a majorităţii rezultate în urma alegerilor din iarna trecută este premiera absolută a doborârii propriului guvern prin moţiune de cenzură. Acesta este un eveniment pe care Dragnea nu va avea cum să-l eludeze în analiza sa şi poate, deşi e mai mult decât improbabil, de această dată ne va livra şi o explicaţie credibilă pentru gestul politic fără precedent.

Două au fost, până acum, preocupările de bază ale guvernanţilor: punerea justiţiei cu botul pe labe şi căutarea cu disperare de soluţii (unele venind de dincolo de nivelul nesimţirii) care să mai aducă ceva bani la un buget complet incapabil să susţină promisiunile ultrapopuliste din campania electorală.

Cu o consecvenţă de-a dreptul diabolică, noua putere a încercat pe toate căile să pună botniţă justiţiei. A fost mai întâi celebra ordonanţă 13, care a generat cele mai mari manifestaţii de stradă postdecembriste şi l-au trimis pe fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, direct în lada de gunoi a istoriei. Făcând pe tehnocratul, nici Tudorel Toader n-a stat cu mîinile în sân.

O nouă tentativă de introducere a unui complet abuziv prag al prejudiciului în cazul abuzului în serviciu simultan cu dezincriminarea conflictului de interese a scos din nou românii în stradă şi a generat reacţii adverse dinspre Bruxelles. În fine, proaspăt anunţata intenţie de a-şi subordona politic şefii Parchetelor şi, mai grav, Inspecţia Judiciară a produs reacţii identice. Puţin probabil ca Dragnea să se laude cu aceste „realizări" de care n-a suflat un cuvinţel în campania electorală.

Că bugetul patriei nu poate suporta elucubraţiile populiste de campanie ale PSD, o ştiau foarte bine încă de astă-toamnă social-democraţii. Cu toate astea şi-au doborât un cabinet reproşându-i neîndeplinirea unui program de guvernare de neîndeplinit, pentru ca apoi, culme a ipocriziei, noul cabinet să vină cu un program de guvernare ajustat zdravăn tocmai prin părţile „nerealizate" de Grindeanu. Aşa se face că s-au ales cu măriri salariale consistente doar parlamentarii şi primarii (cele mai „oropsite" categorii sociale), în vreme ce, conform uzanţelor, din promisiunile făcute dascălilor şi medicilor s-a ales praful. Tot praful s-a ales şi din mult trâmbiţata reducere a TVA. Şi lista ar putea continua.

În aceste condiţii, nu e de mirare că despre investiţii în marile proiecte de infrastructură - fără de care România va rămâne condamnată la subdezvoltare economică - nu se mai face vorbire dinspre palatul Victoria. Şi e suficient asă amintim doar ce ne doare pe noi, clujenii. Despre autostrada Transilvania nu se mai aude aproape nimic, iar din autostrada Turda-Sebeş, care, conform promisiunilor din campanie şi programului de guvernare, ar fi trebuit dată în circulaţie integral în 1 ianuarie 2018, mare lucru dacă va fi finalizat un tronson sau maximum două din patru în cursul acestui an. Că veni vorba, de Spitalul Regional de Urgenţă a mai auzit cineva ceva?

Aşa că guvernanţii au trecut la căutat soluţii pentru adăpat bugetul. Astfel au apărut, deocamdată doar cu titlu de proiecte, idei dintre cele mai zbanghii, cum ar fi taxa de solidaritate, impozitul pe cifra de afaceri, resuscitarea defunctei supraccize la carburanţi, impozitul pe venitul global (sau mai pe româneşte impozitul pe gospodărie), atacul aberant la pilonul II de pensii ş.a.m.d..

Incapabilă să ajute cu adevărat mediul de afaceri, puterea de stânga s-a gândit să facă, totuşi, ceva pentru atragerea investitorilor, umblând acolo unde îi durea cel mai puţin pe aceştia. Drept urmare, onor guvernanţii noştri s-au gândit să diminueze costurile cu forţa de muncă, trecându-le din sarcina angajatorului în cea a angajatului, ceea ce, potrivit aritmeticii elementare, va produce în buzunarele tuturor salariaţilor din România (şi nu doar bugetarilor) o gaură mai mare decât cea cu care i-au „cadorisit" în 2010 Băsescu şi Boc pe angajaţii la stat.

Probabil Dragnea se va lăuda cu creşterea economică minune din ultimul trimestru, pe care, însă, mai toţi specialiştii o califică drept periculoasă deoarece a fost generată aproape exclusiv de creşterea consumului. În rest, poate doar manualul de educaţie fizică ar mai merita trecut în panoplia „realizărilor" celor două guverne PSD-ALDE.

Cu toate acestea, preşedintele interimar al PSD Cluj, deputatul Horia Nasra dă un calificativ bun guvernului pe care îl reprezintă. Totuşi, el îşi contrazice şeful, apreciind că un bilanţ după doar opt luni de guvernare e unul prematur. „Nu cred că cineva poate da o notă unui guvern după doar opt luni. Un bilanţ se poate face după cel puţin doi ani de guvernare. Totuşi, eu aş da o notă bună guvernului, ţinând cont că toate institutele - INS, EUROSTAT au anunţat o creştere economică de peste 5% în al doilea trimestru.

Aş mai aminti un singur lucru, faptul că ministrul Shaideh a alocat foarte mulţi bani prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), judeţul Cluj primind cei mai mulţi bani de după 1989. Cât priveşte propunerile de modificări aduse Legilor Justiţiei, acestea nici nu afectează, nici nu subminează statul de drept, nici independenţa justiţiei şi nici lupta anticorupţie. Aceste acuzaţii sunt dezinformări lansate de cei de la USR şi PNL, pe care îi invit să studieze practicile din alte ţări europene cu vechi tradiţii democratice.

Referitor la diferitele propuneri de modificăriîn fiscalitatea României, acestea sunt, deocamdată, doar subiecte vehiculate pentru dezbatere. Când vor fi puse într-un proiect de lege îmi voi exprima un punct de vedere", a comentat Nasra. Trebuie să menţionăm doar faptul că judeţul Cluj şi Transilvania, în general, au fost, ca de obicei, codaşe la alocările finaciare de la buget. Doar zece judeţe, dintre care doar două din afara arcului carpatic, au primit mai puţini bani decât judeţul Cluj prin PNDL.

Deşi acordă, în continuare, credit propriului guvern, predecesorul lui Nasra, fostul şef al PSD Cluj, Remus Lăpuşan, admite că are şi nemulţumiri. „Din punctul meu de vedere, singura sincopă a fost schimbarea guvernului, în rest lucrurile sunt într-o logică clară, asumată, pe programul de guvernare. Ştiam de la bun început că va fi foarte greu de implementat, dar se fac paşi în direcţia bună. S-a creat stabilitate în administraţia publică, odată cu creşterea salariilor din administraţie.

Personal, nemulţumirile mele sunt legate de probleme locale, cum ar fi situaţia podului de la Gilău, fără care tronsonul aproape finalizat Gilău-Nădăşel al autostrăzii Transilvania nu poate fi utilizat şi nu ştiu ce e cu tronsonul Nădăşel-Mihăieşti, despre care n-am mai auzit nimic şi aştept explicaţii. În privinţa măsurilor fiscale lucrurile sunt mai complexe. În privinţa trecerii contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina angajaţilor, acestea nu vor duce la scădere venitului net, pentru că eu cred că vor fi mărite salariile, astfel încât venitul net să rămână neschimbat. În acest fel salariaţii vor avea de câştigat pentru că vor contribui mai mult la asigurările sociale, de sănătate, la pensii.

Eu cred că colegii mei s-au străduit, dar, sigur, niciodată nu poţi mulţumi pe toată lumea, oricum, eu cred că e mai bine să lansezi propuneri şi proiecte în dezbatere decât să anunţi schimbări de pe azi pe mâine şi să pui oamenii în faţa faptului împlinit", a apreciat Lăpuşan.

Toate cele de mai sus par contrazise flagrant de ultimul sondaj de opinie realizat de Avangarde, potrivit căruia tandemul PSD-ALDE se păstrează, în continuare, la peste 50% intenţie de vot. Explicaţia este foarte simplă: guvernanţii continuă să nu aibă adversar pe scena politică, singura opoziţie veritabilă din România fiind cea a străzii.

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.