Politica

Cum putea Tăriceanu să pară isteț, dar a sfârșit prin a fi jenant | Editorial de Rareş Bogdan

"Nu Guvernul a greșit cu OUG 13, protestatarii au stricat imaginea României". Pentru asemenea afirmații, Tăriceanu cere premiu, nu Rudotel.
Publicitate

Și probabil îl merită. O analiză a patologiei declarațiilor musculoase pe bază de steroizi l-ar plasa pe primul loc pe președintele Senatului, dar nu sunt eu chemat să-i pun stetoscopul pe frunte. Pentru halucinații îl vor judeca colegii lui, academicienii. Întâiul Deltoid al Țării știe că PSD și ALDE au toată puterea în mână, deci majoritatea poate modifica istoria umanității astfel încât să rezulte că protestatarii au mânjit imaginea României. Dacă vor.

Tăriceanu este convins că înainte să iasă 600.000 de oameni în stradă, România era un templu al democrației, iar cancelariile occidentale așteptau modificarea codurilor penale având informații că Iordache este încarnarea lui Hammurabi.

Mai era sigur Tăriceanu că un strămoș de-al lui de lângă Afumații Copăceni, căruia-i spunea nevasta „Gutu-te-n berg", de necaz că umblă creanga, a inventat tiparnița. Că Edison s-a născut la Bârlad, Bell la Pucioasa, Pascal vindea înghețată în Gara Lehliu, iar genomul uman a fost descifrat în birou la Mihăiță Alimente.

De asta trebuia să stea acasă atâta amar de electorat! Dacă s-ar fi dus la urne, i-ar fi trântit în beznă! Au folosit - incredibil! - exact miza din 2012, când prezența mare la referendum l-ar fi expediat pe Traian Băsescu definitiv în garajul unde-și schimba tricoul albastru.

Acum e târziu. Sau poate nu. Poate și asta a avut în minte Gabriel Liiceanu când s-a adresat europarlamentarilor. Am uitat să îl întreb. Poate și-a asumat criticile fiind convins că flacăra trebuie menținută aici, în România dureroasă, prin ricoșeu.

Că discursul său se va izbi aici de capetele unor politicieni închiși la minte, dar va stârni un gând colectiv în creierul românilor frumoși: ce facem cu noi? Cum ne salvăm de noi înșine? Am văzut un om îngrijorat, și oricate ați vrea să-i reproșați, deoarece ați obosit să gândiți singuri, faceți un exercițiu: trageți linie și construiți de la zero. Ce rămâne? Îngrijorarea!

Imaginea României riscă să gliseze spre neant tocmai deoarece s-ar putea să ne băgăm picioarele și să salutăm mizeria ascunsă sub preș. Căci operăm cu majorități, oricât de multe porcării s-ar petrece la adăpostul lor. Când suma celor care „comentează" va fi mai mică decât a celor care salută și bat din câlcâie nu va mai conta că liderii Europei proclamă solidaritatea! Noi vom fi doar o vegetație, niște tufe care se cred mesteceni. Non viteză! Doar somn de voie!

Dacă era isteț și dorea să lărgească supapa prin care se strecoară afară presiunea masei critice, Tăriceanu se poziționa exact pe val. Nu printr-o întoarcere de 360 de grade, căci n-ar fi crezut nimeni ceea ce vede și aude. Ci pas cu pas. În fața a sute de mii de oameni iritați, plini de lehamite, avea la îndemână un instrument fabulos: dialogul!

Vă dau o mostră de potențială atitudine: „Cei care au ieșit în stradă nu sunt manipulabili, sunt oamenii care gândesc, sunt publicul potențial pentru dreapta pe care o clamez, deci mi-a trecut prin minte că s-ar putea să mă înșel eu, ce-ar fi să ne întâlnim și să discutăm?"

Ar fi explodat Dragnea? Firește! N-ar fi fost crezut strada că șeful Senatului nu minte? Firește! Dar la cât teatru a jucat și joacă Tăriceanu lipit de mantaua liderului PSD, pretinzând că-l iubește, nu i se făcea gura pungă, vă garantez! Aa, n-ar fi fost toți convinși că le acceptă argumentele? Pentru început! Dar cu un pic de consultanță, dintr-o personalitate diformă, cu suspiciuni de patologie psihiatrică putea rezulta un vector pe care ar fi ajuns să-l reevalueze toate cancelariile occidentale.

Ar fi fost tot o minciună, o ipocrizie, o perdea de fum! Dar mai crede cineva că nu asistăm cu toții la un film prost? Mai crede cineva în țara asta că există îngeri? Or mai fi, dar sunt obosiți să mai lupte, iar când o fac, totuși, sunt acuzați că mint, că se văicăresc. În politică așa se joacă, vine consultantul și întreabă: ce porcărie ai pe conștiință, câți știu de ea, cum pot fi cumpărați, câți bani avem, câte tipografii?

Și se face un plan de bătaie unde nu adevărul este vioara întâi, ci capacitatea minciunii de a trece astfel. Dacă era mai deștept, Tăriceanu putea reintra în cărți pentru 2019. Dar nu este. Rămâne un personaj absolut jenant ce înjură cetatenii cărora le-a pasat și le pasă de România pe care el o clamează, dar nu o înțelege.

(Editorial publicat iniţial în Evz)

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.