Politica

Cum vor arãta noile regiuni

“Ar trebui ca pânã în 2009-2010, dacã se intenţioneazã o modificare pe structurã regionalã, aceasta sã se şi realizeze, fiindcã din 2011 începe sã se lucreze la noul proiect de buget (al Uniunii Europene – n.red.), iar acolo trebuie sã intri cu noua structurã. Dacã stai pânã în 2012, rişti sã pierzi fondurile de dezvoltare regionalã”, considerã fostul negociator-şef al României cu UE, deputatul PSD Vasile Puşcaş. 

Regiuni de 2-3 milioane de locuitori

“Din punct de vedere teritorial, aş îmbina geografia cu o asociere consfinţitã a judeţelor, dar pe un anumit tip de structurã regionalã. în momentul de faţã, noi suntem pe modelul NUTS II, model care ne este cel mai favorabil”, ne-a declarat Puşcaş. Reamintim cã in România au fost create, prin asociere voluntarã, opt regiuni de dezvoltare, entitãţi teritoriale specifice, fãrã statut administrativ şi fãrã personalitate juridicã, ce urmãresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitãţilor Teritoriale pentru Statisticã (NUTS) şi corespund nivelului NUTS II.

Acest nivel prevede regiuni cu 2-3 milioane de locuitori. Fostul negociator-şef al României cu UE considerã cã ar trebui mers în continuare pe o structurã de nivel NUTS II, prin asociere liber consfinţitã a judeţelor. “Nu ar diferi mult faţã de ceea ce este în momentul de faţã”, a declarat Puşcaş, care a respins criticile conform cãrora actualele regiuni de dezvoltare ar fi prea “greoaie”.

“Nu este adevãrat. Nu existã abilitatea de a gândi regional; se vede numai local. La ora actualã, administraţia noastrã nu are capacitatea de a gândi decât local”, a conchis Puşcaş.

Regiuni din douã-trei judeţe

De altã pãrere este liderul UDMR Cluj, Laszlo Attila, care crede cã noile regiuni ar trebui sã fie mai mici şi sã cuprindã douã sau trei judeţe. “Ar trebui o redistribuire pe trei judeţe. Ar trebui sã ajungem la o populaţie mai micã pe regiuni, pentru cã prin formarea acestora trebui gândit un sistem care modificã şi structurile consiliilor locale şi judeţene.

 Si nu ştiu dacã vom fi în stare sã facem un consiliu regional din şase judeţe. Mai bine îţi reduci costurile administrative privind instituţiile regionale de stat de control, etc”, ne-a declarat Laszlo Attila. în opinia sa, o regiune ar trebui sã se autosusţinã.

“Trebuie vãzute care sunt judeţele care se completeazã în mod reciproc. Din câte ştiu, o astfel de complementaritate ar exista la nivelul judeţelor Maramureş, Bistriţa şi Cluj, iar Satu-Mare, Bihor şi Sãlaj este o altã entitate de sine stãtãtoare.

Teoretic aşa s-ar putea face, negociind, Clujul urmând sã fie centrul de dezvoltare”, apreciazã Laszlo. Liderul UDMR Cluj considerã drept o anomalie faptul cã în regiunea de dezvoltare nord-vest, unele instituţii regionale au sediul central la Satu-Mare, iar altele, la Cluj.

Opt judeţe mai mari

Deputatul PNL de Cluj, Mircea Puşcã, apreciazã cã structura regiunilor ar trebui dictatã de cetãţeni. “Conform principiilor politicilor regionale, care vizeazã dezvoltarea economicã, ştergerea disparitãţilor etc., crearea regiunilor ar trebui sã fie la iniţiativa cetãţenilor de acolo. Cu alte cuvinte, un soi de asociere.

 Aşa s-au creat regiunile în UE”, apreciazã Puşcã. în opinia sa, în România regiunile de dezvoltare existente se vor transforma în regiuni administrative. “Cel mai simplu la noi, şi probabil cã aşa se va întâmpla, este sã tranformi actualele regiuni în viitoarele regiuni.

Aceasta ar presupune existenţa a încã unui nivel administrativ, de la cel naţional spre cel local, cel regional, fie, mai simplu, sã creãm opt judeţe”, a declarat deputatul liberal. Puşcã crede cã în actuala legislaturã a Parlamentului nu se va reuşi rezolvarea problemei noilor regiuni. “Poate cã va lansa problematica, dar nu cred cã o va rezolva”, a conchis Puşcã.

“Doar buna gestionare a resurselor”

La rândul sãu, liderul PD Cluj, Daniel Buda, este de pãrere cã se poate vorbi despre euroregiuni \n contextul modificãrii Constituţiei. “în Constituţia actualã este reglementatã o anumitã modalitate de organizare administrativã a României.

Dupã modificarea acesteia, putem sã ne gândim la o abordare a unor structuri administrative care sã poatã gestiona mai bine resursele”, ne-a declarat Buda.

“Si acum sunt asocieri între douã sau trei judeţe, capabile, prin proiecte, sã atragã fonduri europene”, a declarat Buda, precizând cã şi actualelor euroregiuni de dezvoltare li se poate conferi un statut administrativ. “Discutãm, însã, de o autonomie care sã nu aibã la bazã altceva decât o bunã administrare a resurselor, şi nefãcutã pe nici un alt criteriu”, a precizat liderul democrat.

Alegeri regionale pânã în 2012

Ministrul Dezvoltãrii, Borbely Laszlo, a declarat sâmbãtã la seminarul “Minoritãţile naţionale în UE”, organizat de fundaţia Bernady Gyorgy, cã la ultima sa întâlnire cu preşedintele Traian Bãsescu, acesta a susţinut foarte puternic ideea reanalizãrii şi rediscutãrii regiunilor.

“Preşedintele Traian Bãsescu a susţinut foarte puternic ideea reanalizãrii şi rediscutãrii regiunilor, cu atribuţii administrative foarte precise. La nivelul UE în 2009, probabil, vom putea începe discuţia cu forurile europene. Noi pânã atunci trebuie sã pregãtim concepţia noastrã şi din 2009 pânã în 2012 ar putea fi şi alegeri regionale”, a spus Borbely.

El a subliniat cã existã “un deficit de regionalism şi un mare deficit de concept de regionalism”, chiar şi la nivelul administraţiilor locale şi judeţene ori al Agenţiilor de Dezvoltare Regionalã.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro