Realitatea TV Cluj LIVE

Politica

Horea Dan: „Vreau să schimb Legea contabilităţii şi să introduc lobby-ul”

Horea Dan, provenit din PNŢCD Cluj, se declară adeptul unei descentralizări maximale, cu păstrarea unor instituţii puternice şi a unui cadru legislativ coerent, care să fie stabilit de interesul naţional.

 

E o abandonare a creştin-democraţiei candidatura pe listele PNL?

Nici vorbă! Cred că este şansa PNŢCD-ului  de a renaşte prin, zic eu, cei doi, trei parlamentari, alţii zic cinci, şase, alţii, şapte, opt. Cei doi, trei – nu mă mai leg de număr - ar putea accede în Parlament şi e important să existe o voce acolo. Şi cred că împreună cu PNL vor reprezenta dreapta în România şi împreună vor fi mai puternici şi unii, şi alţii.

 

Adică, în momentul în care, să spunem, veţi fi ales, vă daţi demisia din PNL?

Da. întotdeauna mi-am respectat cuvântul.

 

Şi vă întoarceţi în PNŢCD?

Mă întorc în PNŢCD şi voi lucra împreună cu PNL, pentru că eu văd în continuare strâns legată soarta PNŢCD, cel puţin pe termen scurt, de cea a PNL. Nu cred că există o altă variantă, cel puţin în primă fază. Poate, în timp, vor exista premisele de a reveni, nu ştiu, dar, cel puţin pe termen scurt, nu există, categoric, altă variantă pentru PNŢCD. Şi nu cred că îşi mai poate permite PNŢCD să mai rămână în decor. După opt ani, să mergem iarăşi „prin noi înşine”... nu cred că mai avem altă şansă. Şi doamna Cornea a fost alături de mine şi mai multe personalităţi despre care, cred eu, contează în această ecuaţie.

 

Dar nu au fost alături de Dvs. cei din organizaţia clujeană.

Nu, au fost cei din organizaţia clujeană, îmi pare rău că spuneţi acest lucru.

 

V-au criticat atunci când aţi ieşit să îl atacaţi pe Daniel Buda...

Şi la Cluj au existat două grupări, dacă se poate spune aşa, pentru că la înălţimea procentului PNŢCD e mult spus două grupări. Dar, respectând proporţiile, cred că au fost două direcţii, un proiect de alianţă cu PD-L şi altul de alianţă cu PNL. Eu nu am susţinut vreuna din tabere, niciodată nu am vrut să girez cele două tabere, pentru că au greşit şi unii, şi alţii. Nu am venit în PNŢCD nici pentru Radu Sârbu, nici pentru Marian Miluţ, ci pentru că tatăl meu a fost închis, a făcut cinci ani de închisoare pentru PNŢCD, e un om care mi-a transmis mai multe lucruri de-a lungul timpului şi de aceea am venit. Sunt creştin, cred în ideea de creştin-democraţie, deci astea sunt lucrurile pe care am mers şi mă duc în continuare. Atâta timp cât am văzut că nu mai există o variantă, am spus că este foarte posibil să iau în calcul o retragere. S-a conturat acest proiect, şi, păcat, că nu s-a conturat mai frumos, adică să scrie undeva, mare, PNL şi, mai micuţ, PNŢCD, cred că era şi mai interesant, şi mai frumos. Dar, din păcate, asta este situaţia...

 

Există riscul să nu vă primească înapoi în PNŢCD? Ne referim la Radu Sârbu şi la conducerile judeţeană şi municipală, fracţiuni apropiate de Radu Sârbu.

Nu există niciun risc. în acest moment, dacă justiţia din România va spune că (preşedinte al PNŢCD – n. red.) este Radu Sârbu, foarte bine, să fie Radu Sârbu! Deocamdată, drept de semnătură în numele PNŢCD îl are Marian Miluţ, ştampila este la el, la el este sediul şi aşa mai departe. Aceste lucruri se vor regla pe parcurs şi nu ştiu dacă aici merge cu te primeşte – nu te primeşte. Este dreptul meu de a opta, cum este şi dreptul lor să aibă o opinie contrară.

 

Una dintre temele din această campanie a fost atacul la adresa lui Daniel Buda, candidatul PD-L.

Nu ştiu dacă pe asta mi-am fundamentat toată campania, poate era mai interesant să mă fi întrebat de proiecte... A fost una dintre ele, care, sigur, e o direcţie importantă, să faci tiraj. Şi Daniel Buda cred că este numărul 323, care trebuie să plece din Parlament.

 

A fost o strategie menită să vă crească notorietatea?

Nu a fost nicio strategie, pentru că în paginile ziarului aţi găzduit unul dintre cazurile pe care le-am prezentat. Am prezentat vreo cinci de-a lungul timpului. Dar nu sunt poliţist, vreau să aduc în atenţia opiniei publice câteva lucruri concrete, atâtea cât pot eu. Tot timpul mi se cere din partea presei dovada. Unul dintre cazuri a fost dezvăluit de ziarul Dvs., cazul cu doamna din Suedia, care s-a întors să-şi recupereze casa, eu l-am gestionat şi singurul lucru care mi-a venit în minte a fost să-l trimit spre presă.

 

în Colegiul 2, PNL şi PNŢCD au obţinut, cumulat, 13,6% la votul politic, pe listele pentru Consiliul Judeţean. E o diferenţă destul de mare faţă de PD-L, cu 54,5%, PSD, cu 11,1% şi 12,7, de la UDMR. Ecartul e mare, credeţi că se poate răsturna?

Da, pentru că aşa cum aţi spus, este conform rezultatelor de la locale. Adică este meritul actualului primar, el a tras şi a făcut acel scor. în precampanie, la 1 octombrie, am primit rezultatele unui sondaj de pe o sută de telefoane, din tot colegiul...

 

Dar nu prea are relevanţă...

Aşa e, dar este orientativ, cu marjă mare de eroare, +/- 5% minim, în care Daniel Buda era la 32, PSD era la 25, iar eu, la 17. Cu asta plecam. Repet, nu am respectat rigorile sociologice, cum se face corect, dar noi am plecat de la ideea că nu cred că Daniel Buda egal Emil Boc. PD-L a ştiut să îşi facă imagine şi, din păcate, cam atât. Dar ce a urmat după aceea, în campanie şi în perioada următoare, a schimbat mult calculele. Eu, încă, nu am văzut un sondaj şi mai am multe semne de întrebare referitor la ce se întâmplă cu sondajele în România.

 

Orientativ, pornind de la – să zicem – 17%, cum vă apreciaţi şansele?

Cred că sunt principalul contracandidat al lui Daniel Buda, pentru că, deocamdată, el este în faţă, PD-L îl ajută, îl ajută Emil Boc, dar este în cădere. Iar eu sunt pe locul doi, dar sunt în urcare. Cu singuranţă, nimeni nu va face 50% plus unu în acest colegiu, iar redistribuirea devine foarte importantă. Eu am multe persoane din familie ori prieteni care locuiesc în alt colegiu, de aceea încerc să-i încurajez să meargă la vot, pentru că fiecare vot contează, trebuie adunat în coşul central, iar la redistribuire, mă poate ajuta.

 

Marius Nicoară afirma că PNL Cluj poate obţine trei deputaţi şi un senator sau chiar doi.

Aşa este. Eu îi cunosc pe mulţi candidaţi, cu unii sunt prieten, îi consider competitori serioşi, dar cred că scorul PNL va fi acesta.

 

în ipoteza că nu veţi fi ales, ce veţi face?

Eu vreau să fiu primarul Clujului şi voi fi, indiferent dacă mi se va da acum să demonstrez ce proiecte pot realiza în Parlament. Oricum, eu cred că în opt ani voi fi primarul municipiului.

 

Ar fi Parlamentul o rampă de lansare?

Nu neapărat, dar poţi să creşti sănătos. Eu sunt pentru aceste creşteri sănătoase.

 

Cât credeţi că vă va costa campania electorală?

Estimez că în jur de 20.000 de euro. Mai mult, nu cred că o să dau în această campanie.

 

Cu ce proiecte veţi merge în Parlament, dacă veţi fi ales?

Primul vizează traficul greu: am o iniţiativă pentru a „descuraja” traficul greu pe model austriac. Acolo tot ce înseamnă transport greu, TIR-uri, etc se face pe calea ferată. Astfel, s-ar revigora activitatea pe căile ferate şi s-ar evita ambuteiaje, accidente, Mi se pare o trabă foarte bună. Pui în tren marfa şi o duci la destinaţie.

 

Şi asta ar însemna şi privatizarea CFR Marfă?

Nu neapărat. Actuala legislaţie permite acest lucru. La dotări trebuie văzut dacă sunt corespunzătoare, pentru că există rampe de încărcare-descărcare, trebuie văzut dacă sunt garnituri de tren. Din taxele de transport se pot însă face investiţii în acest domeniu al transportului feroviar.

Al doilea proiect pe care îl am pentru Legislativ constă în modificarea Legii Contabilităţii după model scoţian şi după cel francez, cum este acum. Ştiţi că România a adoptat sistemul francez în momentul în care francezii l-au abandonat.

 

Mai concret, în ce ar consta aceste modificări?

în primul rând, taxele şi impozitele să se plătească la stat după încasări, şi nu după facturare. Eu dacă eliberez o factură, vine statul şi cere TVA, cere impozitele şi aşa mai departe. Acesta este sistemul francez de contabilitate. în schimb, modelul scoţian vine şi cere taxele şi impozitele abia după încasări. Cred că această lege este esenţială pentru toţi întreprinzătorii, pentru toţi oamenii de afaceri.

Apoi, un al treilea proiect ţine de Legea lobby-ului, să fie foarte bine definită, în sensul că trebuie introduse cât se poate de clar câteva criterii care să spună foarte limpede ce înseamnă lobby şi ce înseamnă trafic de influenţă.

 

Unde e diferenţa?

Peste tot în lume există această lege, în sensul în care vine un investitor şi cere ajutor din partea autorităţilor. La noi, se numeşte trafic de influenţă, eşti legat, iar unii au ajuns chiar la trădare de ţară, vezi cazul Codruţ Şereş şi alţii. E aiurea de tot: se crează locuri de muncă, se plătesc impozite. Oriunde în lume este legal aşa ceva.

 

De exemplu, dacă vine un producător de automobile - el însuşi sau prin consultanţi - care are nevoie de teren cât mai ieftin, viabilizat, vrea să scoată profit cât mai mare şi să plătească cât mai puţin. Vine la autorităţi să le ceară. Unde se sfârşeşte lobby-ul şi unde începe traficul de influenţă?

Trebuie să existe persoane de decizie, nu oricine poate participa la o negociere. Aici, intrăm într-o altă zonă, care înseamnă responsabilitate şi responsabilizarea acestor persoane. E similar cu zona de justiţie, când se dau tot felul de soluţii, iar apoi statul român trebuie să plătească. Deci, dacă în timp apar tot felul de probleme, cei responsabili trebuie să plătească. Dar pentru că sunt şi ei oameni şi pot să greşească, mai intervine ceva: asigurarea de mal praxis pe această zonă, adică să existe un fel de reasigurator. Cu ce mă încălzeşte pe mine că s-au falimentat o mulţime de fabrici după 1989 şi nimeni nu a răspuns de ele? Dacă era un reasigurator care să asigure managementul de mal praxis, acela mă despăgubea şi România nu era în pierdere, cum este acum. Aceasta este lipsa de responsabilitate şi absenţa unui cadru legal. Noi nu avem un cadru pentru consiliile consultative, unde cetăţenii, reprezentanţii societăţii civile, să poată să-şi expună părerile faţă de anumite proiecte care li se adresează.

 

Vorbeaţi şi de necesitatea descentralizării...

Dar poate mai presus de toate aceste proiecte ar fi să realizăm descentralizarea şi să creăm instituţii: relaţiile să fie instituţionalizate şi nu să funcţioneze pe baza telefonului. Vrem să nu mai fim dependenţi de Bucureşti, dar acest lucru nu se poate face doar pe bază de instituţii. Instituţiile trebuie să funcţioneze indiferent că avem primar pe Funar, Emil Boc ori Horea Dan. Indiferent de cine este primar, aceste lucruri trebuie să funcţioneze.

Şi, în sfârşit, vrem o metropolă bogată, care să-şi ducă la bun sfârşit toate proiectele. Aceasta înseamnă să ne ţinem banii aici, iar ajutoarele pentru zone din Moldova sau din altă parte să le realizăm, dar cu fonduri europene.

 

Vă referiţi la fondurile de coeziune socială?

Da, corect. Acestea să acţioneze acolo unde este nevoie.

 

Şi atunci, impozitul pe venituri să rămână aici?

Da. Tot ce înseamnă venit să rămână aici, de aceea trebuie o descentralizare maximă.

 

Totuşi sunt structuri centrale ale statului, chiar şi minimal, care nu pot exista doar la nivel local. Şi ne referim măcar la Armată, servicii secrete, chiar la Justiţie. Acestea ar trebui susţinute doar dintr-o cotă de TVA, de exemplu?

Sigur că trebuie să fie o contribuţie: nu vreau să înţelegeţi că absolut toate taxele şi impozitele trebuie să rămână pe plan local. Dar, înainte de toate, trebuie discutat un alt aspect: stabilirea interesului naţional. Ce vrem noi să facem cu ţara aceasta, încotro vrem s-o îndreptăm, ca apoi să realizăm celelalte lucruri. Aşa trebuie realizată şi această descentralizare. în vârf este interesul naţional şi apoi vedem instituţiile care rămân în subordinea statului, a Guvernului. Eu aşa le văd: nu realizabile peste noapte, însă trebuie să fie instituţii puternice, cu reguli clare, nu amestecate. La noi, apar tot felul de legi care nu sunt armonizate, nu sunt coerente, se anulează unele pe altele, se suprapun.

 

 Este o mare problemă pe zona aceasta. Iar aceste lucruri ar trebui să apară ca urmare a unui vot obligatoriu, introducerea lui eu o văd necesară. Şi cu sancţiuni pentru cei care nu vor să vină la vot, pentru că, astfel, vom elimina tot felul de partide etnice ori confesionale pe de o parte, iar pe de altă parte, au fost suficienţi oameni care au umplut puşcăriile şi au murit pentru acest drept la vot pentru ca noi să ne permitem să chibiţăm. Există votul alb, care se poate utiliza şi la aceste alegeri generale, dacă nu te identifici cu nici unul dintre candidaţi. Acum, trăim în situaţia în care s-a inversat conceptul de democraţie, care spune că minoritatea se supune majorităţii. Acum e exact invers: minoritatea se supune majorităţii, pentru că la o prezenţă la vot de 40%, cu un vot câştigător al alegerilor de  21%, practic, se ajunge ca opţiunea a 10% din populaţie să conducă restul de 90%, adică exact invers decât ar trebui.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro