Klaus Iohannis sesizează CCR pentru o OUG din domeniul Educației

Klaus Iohannis sesizează CCR pentru o OUG din domeniul Educației
Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis CCR, joi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, atât în cadrul dezbaterii iniţiale, cât şi în cadrul reexaminării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi ale art. 77 alin. (2) din Constituţie, iar prin conţinutul normativ, legea menţionată încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În 19 iulie 2017, şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Un prim argument este că s-a încălcat dispoziţiile art. 75 din Constituţie, care stabileşte competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

„În cadrul dezbaterii anterioare reexaminării, Senatul s-a comportat ca o Cameră decizională cu deplină competenţă pentru întreaga Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, deşi faţă de forma adoptată iniţial de Camera Deputaţilor a introdus art. I1 (art. I pct. 21 din lege) şi a modificat art. IV (art. I pct. 29 din lege). Însă, în cadrul reexaminării, Senatul a înţeles să îşi înlăture competenţa decizională iniţial stabilită, după ce Camera Deputaţilor şi-a stabilit expres competenţa decizională cu privire la aceste dispoziţii. Prin urmare, aceleaşi norme cu acelaşi conţinut normativ au fost adoptate atât înainte, cât şi după reexaminare cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la sesizarea Camerelor", potrivit comunicatului de presă.

De asemenea, se precizează că şi Camera Deputaţilor şi-a depăşit limitele reexaminării.

„Pe de altă parte, în cadrul reexaminării, procedând la reanalizarea legii şi sub aspectul competenţei sale decizionale, Camera Deputaţilor a depăşit limitele reexaminării, deoarece nici aspectele referitoare la procedura adoptării legii şi nici toate textele asupra cărora s-a intervenit concret în cadrul acestei navete ce avea drept scop rezolvarea unor conflicte de competenţă decizională (Cameră de reflecţie/Cameră decizională) nu au făcut obiectul cererii de reexaminare. În acest sens, menţionăm art. I1 (art. I pct. 21 din forma legii înainte de reexaminare) ce fusese introdus în textul legii de Senat în calitate de Cameră decizională, dar care nu a făcut obiectul cererii de reexaminare", se arată în documentul citat.

Un al doilea argument face referire la faptul că Parlamentul a adoptat această lege încălcând limitele impuse prin cererea de reemaxinare.

Astfel, şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea dispoziţiilor art. I pct. 1, pct. 4-7, pct. 9, pct. 11, pct. 13, pct. 17, pct. 18, pct. 22, pct. 26; totodată, pentru raţiuni de corelare a normelor, s-a solicitat şi reanalizarea art. I pct. 1 şi 2 corelat cu art. I pct. 9 şi 11, precum şi a art. I pct. 28 corelat art. I pct. 18, iar din analiza textului legii deduse controlului de constituţionalitate rezultă că Parlamentul a adoptat legea menţionată cu încălcarea limitelor impuse prin cererea de reexaminare. Astfel, au fost introduse, eliminate ori modificate norme, deşi nici textele respective şi nici problematica ridicată de acestea nu au făcut, nici direct, nici indirect, obiectul cererii de reexaminare.

„Considerăm că prin adăugarea, eliminarea sau modificarea unor articole ale legii în cadrul procedurii de reexaminare, fără vreo legătură cu solicitările formulate de Preşedintele României, Parlamentul a depăşit limitele învestirii. Acest aspect este de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblu întrucât toate aceste intervenţii legislative fac ca legea rezultată să fie practic altă lege decât cea care a fost trimisă iniţial la promulgare", precizează Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. I pct. 21 din legea supusă controlului de constituţionalitate, art. 16 al O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei este completat, printre altele, cu dispoziţii care vizează remunerarea membrilor Consiliului ARACIS şi a personalului angajat, a evaluatorilor şi a altor colaboratori externi.

Şeful statului motivează că, pe de o parte, legea instituie o derogare nejustificată de la dispoziţiile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, legea-cadru în materie, ce stabileşte regimul şi principiile privind remunerarea persoanelor plătite din fonduri publice. Pe de altă parte, Iohannis consideră că norma este lipsită de claritate, precizie şi predictibilitate, deoarece nivelul remuneraţiei pentru personalul angajat este stabilit prin raportare la nivelul remuneraţiei acordate unor funcţii de conducere din instituţiile de învăţământ superior.

 

Loading...
Comenteaza