Politica
“Politicianul din PNL a pus accent pe prietenii sãi”
de Ziua de Cluj, 07 august 2007, 21:58
PLD existã cu acte în regulã de la începutul anului. Tudor Oniga (foto), liderul filialei Cluj a liberal-democraţilor, predã drept constituţional şi spune cã de aici se inspirã şi pentru politicã. Este la al patrulea partid, dupã PNŢCD, Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD) şi PNL, pentru cã în primele a fost trãdat sau nebãgat în seamã.
Spune cã nu este traseist politic, fiindcã asta ar însemna sã migrezi spre putere.
Sunteţi la al patrulea partid. Putem vorbi de traseism politic?
Nici vorbã. Traseismul politic este fenomenul în care faci ce faci şi ajungi la putere prin orice mijloace. Am fost la PNŢCD încã de la începutul anilor ‘90, apoi au intervenit probleme, în sensul cã libertatea de exprimare şi chiar alegerile desfãşurate democratic nu au contat, s-au impus cu forţa oameni de la Bucureşti.
Plec dintr-un partid în care spiritul democraţiei şi libertatea de exprimare nu sunt valori pe care se poate conta. în 2003 am plecat nu la putere, ci la UFD, un partid foarte mic, în care am crezut şi care avea 1% la vremea aceea. Din pãcate, UFD a fost înghiţit de un partid mai mare, prin jocurile politice fãcute de “amicii” noştri din Bucureşti, domnii Iorgulescu şi Vosganian. Dupã ce am ridicat partidul la 3-4%, ei şi-au fãcut aranjamentele pentru listele viitoarelor alegeri cu PNL la Bucureşti, ştampila partidului era la ei şi ne-am trezit cã UFD nu mai existã, fiind absorbit de cãtre PNL, fãrã sã fim întrebaţi sau consultaţi.
De aceea am zis cã mã retrag puţin din aceastã activitate. Nu eram în primele rânduri, dar era momentul sã vãd cum evolueazã situaţia politicã şi dupã aceea sã mã orientez cãtre un partid sau altul. Nu am intrat în PNL, pentru cã am fost extrem de indignat faţã de modul în care a decurs aceastã fuziune prin absorbţie.
Se apropiau alegerile, eram independent în cadrul Consiliului Local, dar am refuzat sã intru într-un partid sau altul, n-avea rost sã fac paradã. Dupã alegeri, s-au liniştit apele şi am fãcut pasul cãtre PNL, nu puteam sta la o parte, eu şi predau drept constituţional şi instituţii politice şi vroiam sã aplic practic ce învãţ teoretic.
M-am ataşat PNL-ului pentru cã accept, la modul general, valorile liberale. întotdeauna am fost de centru-dreapta, niciodatã nu m-am dus la stânga.
Numiţi-ne, vã rugãm, trei diferenţe fundamentale între liberalism şi liberalismul de dreapta, din punct de vedere al ideologiei.
E vorba de principii aici. Libertatea de exprimare n-a existat în PNL. Ne-am oferit şi eu, şi alţii disponibilitatea de a ajuta partidul, dar nu ne-a întrebat niciodatã nimeni, nimic. O politicã nu se face cu oameni care ştiu orice. Sunt oameni pregãtiţi pe o anumitã materie, aceia ar trebui folosiţi. Ideologia liberalã pune accent pe libertatea de exprimare şi ãsta a fost un prim pas care m-a fãcut sã plec.
Al doilea lucru: pune accent pe cetãţean, în folosul cãruia politicienii ar trebui sã se afle. Din pãcate, politicianul din PNL a pus accent pe prietenii sãi. Apoi, ce dovadã mai clarã de alunecare spre stânga a liberalismului decât pomenile electorale din ultimul timp?
Un alt lucru: derapajul de limbaj al PNL. Domnul Orban şi alţi fruntaşi liberali au avut şi au în continuare un limbaj nespecific liberalismului, apropiat mai degrabã PRM-ului. Cu asta nu pot fi de acord şi n-am putut sã mai rãmân în PNL.
Cum este influenţat PLD de eticheta de “anexã” a PD sau a preşedintelui, pusã de adversarii politici?
Nu-mi place sã numesc colegii din celelalte partide adversari. Sunt competitori politici, pentru cã noi suntem într-o competiţie, ca şi în sport. Fiecare partid încearcã sã-şi facã propagandã electoralã, sã-şi facã noi adepţi şi sã adune voturi criticându-l pe celãlalt.
Acestor atacuri, care deja se demonetizeazã, le rãspundem rãspicat: nu suntem o anexã a PD-ului, nu dorim unificarea cu PD-ul şi nu suntem mâna dreaptã a lui Bãsescu. Faptul cã l-am sprijinit la referendum şi cã îl vom sprijini şi în urmãtorul, dacã va fi, pentru votul uninominal, nu înseamnã cã suntem mâna lui dreaptã.
Faptul cã sprijinim un om sau altul nu înseamnã cã suntem fraţi. Cu PD avem un protocol de colaborare, pe preşedintele Bãsescu îl susţinem, dar atât.
Sunteţi un partid nou. Cu ce atrageţi cetãţeanul clujean?
Prin onestitate, prin faptul cã noi promovãm tinerii şi cã aducem în politicã figuri noi, pentru cã lumea s-a plictisit sã vadã la televizor aceleaşi figuri de 17 ani. în primul rând prin asta cred cã ne vom deosebi de alte partide şi începem chiar cu alegerile europarlamentare.
Cei trei colegi de-ai noştri (candidaţii clujeni pe listele pentru europarlamentare – n. red.) au sub 30 de ani şi sunt oameni care au specializãri concrete. Avem un medic stomatolog care va promova, dacã va fi cazul, probleme legate de sãnãtate în relaţiile României cu UE, un coleg axat pe economie şi un coleg specialist în drept comunitar cu specializare la Bruxelles.
Oricare dintre noi ne-am lovit la începutul carierei de lipsa experienţei, însã aceasta se dobândeşte, şi dacã nu le dãm şansa tinerilor sã o facã, n-am rezolvat nimic.
Candidaţii PLD la euroalegeri au trecut prin sita Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Veţi folosi aceastã mãsurã şi pentru alegerile viitoare?
Desigur. Nu avem nimic de ascuns. Oameni care au un trecut ce poate crea suspiciuni electoratului nu se vor regãsi pe liste. Cel mai bun exemplu al PLD-ului a fost cu Mona Muscã. Ea a greşit la un moment dat şi a plecat singurã din PLD.
Am pierdut un om pentru o greşealã a sa din tinereţe, n-a declarat cã a semnat o colaborare cu Securitatea. Oamenii noi nu mai au acest gen de probleme şi nu vor mai pleca de la un partid la altul, la putere, doar pentru ca dosarul lor sã mai rãmânã ascuns pentru încã patru ani.
Veţi candida la viitoarele alegeri?
Este prea devreme sã vã spun. Depinde şi de forma alegerilor, cã vor fi pe listã sau vom avea vot uninominal. Cred cã dupã ce se va stabili în mod clar forma în care va avea loc scrutinul electoral, voi putea vorbi. Dar mãrturisesc cã voi candida pânã la urmã, fie pentru Consiliul Local, fie pentru Consiliul Judeţean.