Preşedintele PNL, către premier: Nu avem încredere că Guvernul e pregătit să adere la zona Euro

Preşedintele PNL, către premier: Nu avem încredere că Guvernul e pregătit să adere la zona Euro

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a adresat, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care i-a transmis că politicile economice ale Guvernului PSD-ALDE arată că Executivul nu este pregătit pentru aderarea României la zona euro.

"În contextul menţinerii aceloraşi politici economice ale guvernului, nu avem încredere că guvernul PSD-ALDE este pregătit să înceapă cu adevărat procesul de aderare la zona Euro. Uitându-ne, însă, la ceea ce aţi făcut până acum şi la criteriile de convergenţă stabilite prin tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră şi guvernul pe care îl conduceţi nu aveţi acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceţi este unul pur propagandistic", afirmă Ludovic Orban, în scrisoarea adresată şefului Executivului.

Liderul liberal trece în revistă măsurile economice ale coaliţiei de guvernare şi evoluţiile din economia românească:

Vă enumerăm câteva rezultate şi evoluţii din economia românească care umbresc credibilitatea demersului dumneavoastră:

"1. Nivelul prognozat al inflaţiei din România, aşa cum putem deduce din ultimul raport asupra inflaţiei transmis de BNR, este estimat la cca. 4.5% (media anuală pentru 2018). La acest nivel al inflaţiei, România nu mai respectă Tratatul de la Maastricht, de a avea inflaţia cu maxim 1.5 puncte peste media celor mai performante trei state ale Uniunii Europene. La acest nivel al inflaţiei România nu mai respectă Tratatul Uniunii.

2. Ţinând cont de deficitul de 0.59% din PIB în primele două luni ale anului, există un risc ridicat ca articolul din tratat, referitor la plafonul de deficit de sub 3% din PIB, să nu fie îndeplinit. Ţinând cont de toate creşterile nesustenabile de cheltuieli ale guvernului, considerăm că astăzi ţinta de deficit asumată de guvern nu este realistă.

3. Doar anul trecut, datoria României a crescut cu 5.5 mld. Euro, această datorie fiind generată de creşterea cheltuielilor curente bugetare ale statului în dauna investiţiilor, care au dus în final la creşterea deficitelor. Ţinând cont de faptul că actuala creştere economică este bazată în cea mai mare parte pe consum fiind astfel nesustenabilă, inevitabil creşterea economică va încetini, ceea ce va duce la creşterea accelerată a datoriei publice, iar indicatorul referitor la datoria publică din criteriile de la Maastricht se va deteriora.

4. Conform Tratatului de la Maastricht, dobânzile pe termen lung trebuie să fie mai mici cu 2 puncte procentuale decât media celor mai performanţi trei membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor. Astăzi, România se împrumută pe termen lung cu 4.40%, din cauza lipsei încrederii investitorilor internaţionali în capacitatea României de a se dezvolta durabil pe termen lung. Astfel, astăzi, nici acest criteriu nu este respectat.

5. În art.140 (1) al Tratatului de la Maastricht, se cere ca rapoartele de convergenţă să examineze un grad înalt de convergenţă sustenabilă, cu referire la urmatoarele criterii : «realizarea unui înalt grad de sustenabilitate a preţurilor», «sustenabilitatea poziţiei financiare a guvernului», «încadrarea cursului de schimb în limite normale de fluctuaţie stabilite pentru ERM 2» şi «pentru nivelurile ratelor dobânzilor pe termen lung». Ţinând cont de caracterul imprevizibil al politicilor economice ale guvernului ne temem că sustenabilitatea invocată în articolul menţionat nu va putea fi atinsă.

6. Din cauza politicilor economice duse până în prezent de către guvern şi a lipsei de predictibilitate a acestora, nu ne vom califica prea curând pentru a intra în ERM 2. Conform raportului de convergenţă al Băncii Centrale Europene, criteriul referitor la variaţia cursului de schimb este marcat ca neîndeplinit pentru toate ţările care nu sunt în ERM 2.

7. Pe lângă convergenţa nominală, adoptarea cu succes a Euro este condiţionată şi de un anumit nivel de convergenţă economică reală. Astfel, lipsa reformelor structurale precum şi reducerea masivă a investiţiilor publice pun în pericol potenţialul de creştere economică pe termen mediu şi lung.

8. Conform analizelor Partidului Naţional Liberal, actuala creştere economică este nesustenabilă, bazată prea mult pe consum şi prea puţin pe investiţii şi dezechilibrează grav economia. Deficitele comerciale şi de cont curent cresc accelerat, iar presiunile inflaţioniste generate de excesul de consum sunt mai mult decât evidente", potrivit sursei citate.

Orban ameninţă că PNL îşi va retrage reprezentatul din Comisiei Naţionale pentru trecerea la moneda euro, pe senatorul PNL Florin Cîţu.

"Am primit cu surprindere invitaţia dumneavoastră de a desemna un reprezentant al Partidului Naţional Liberal în grupul de lucru al Guvernului României pentru adoptarea monedei Euro. Aderarea la zona Euro este un obiectiv fundamental al Partidului Naţional Liberal. Uitându-ne, însă, la ceea ce aţi făcut până acum şi la criteriile de convergenţă stabilite prin tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră şi guvernul pe care îl conduceţi nu aveţi acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceţi este unul pur propagandistic. În cazul în care nu veţi da semne clare că intenţionaţi cu adevărat să faceţi paşi fermi în direcţia corectă, noi nu vom participa la acest simulacru şi ne vom retrage reprezentantul", a completat Ludovic Orban.

Prima şedinţă a Comisiei Naţionale pentru trecerea la moneda euro va avea loc pe 12 aprilie, pe ordinea de aflându-se diagnoza criteriilor de convergenţă pentru adoptarea monedei euro, informează un comunicat al Guvernului.

Miercuri a avut loc reuniunea conducerii Comisiei Naţionale pentru trecerea la moneda euro la care au participat co-preşedinţii şi vice-preşedinţii acesteia. Conducerea comisiei s-a reunit pentru a aproba Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, precum şi ordinea de zi şi problematica ce urmează să fie discutată în prima şedinţă a Comisiei Naţionale.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a subliniat că prin ordonanţa de urgenţă de înfiinţare a comisiei a fost stabilită o periodicitate bilunară pentru lucrările Comisiei, cu participarea reprezentanţilor Guvernului, Academiei Române, BNR şi al Comisiei Naţionale de Prognoză, care asigură Secretariatul Comisiei Naţionale.

Loading...
Comenteaza