Politica

Trăznăile parlamentarilor clujeni VIDEO

În prima parte a acestui an, reprezentanţii Clujului au preferat să semneze, la palmares, proiecte legislative de grup şi să se întreacă în inventat zile festive.
Publicitate

Senatorul PSD Alexandru Cordoş a semnat, în cursul acestui an, nu mai puţin de 26 de iniţiative legislative de grup, încercând să legifereze, printre altele, intonarea imnului naţional la începutul orelor de şcoală sau înfiinţarea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional. Reprezentant al puterii, Cordoş a folosit un instrument specific opoziţiei, întrebările şi interpelările adresate membrilor guvernului, mai abitir ca parlamentarii din opoziţie. În cele două luni şi jumătate de activitate, Cordoş a bombardat pe colegii săi miniştri cu 36 de întrebări şi interpelări, mai mult decât cei doi parlamentari clujeni aflaţi permanent în opoziţie, senatorul PDL Alin Tişe şi deputatul independent Adrian Gurzău, la un loc. Cordoş s-a arătat preocupat, printre altele, de numerele de înmatriculare provizorii, de violenţa în familie, de centrele de detenţie sau de incluziunea socială a romilor.

Şi în prima parte a acestui an senatorul UDMR Laszlo Attila a rămas cel mai leneş parlamentar clujean, activitatea sa evidenţiată pe site-ul Senatului limitându-se la semnarea, cu grămada, a cinci proiecte legislative, care îşi propun, printre altele, înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Torturii sau instituirea zilei egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în data de 10 februarie.

Chestor al Senatului, liberalul Marius Nicoară e singurul parlamentar de Cluj care şi-a pus mintea la contribuţie, în acest an, pentru a elabora o iniţiativă legislativă proprie, încercând să reglementeze modul de organizare a alegerilor parţiale în cazul vacantării unui mandat de deputat aparţinând grupului minorităţilor naţionale. Asta nu l-a împiedicat, însă, să semneze, la rândul său, alte 19 proiecte legislative de grup, încercând să legifereze, printre altele, perdelele forestiere de protecţie ale drumurilor sau instituirea Zilei Bunicilor în 1 octombrie. Nicoară a citit cinci declaraţii politice şi a adresat guvernului cinci întrebări interpelări, una dintre ele vizând un proiect de lege din Ucraina, potrivit căruia posesorii de cetăţenie română ar urma să fie condamnaţi la închisoare.

Senatorul PDL Alin Tişe a semnat şi el, cu grupul, 11 proiecte legislative. Printre subiectele acestor iniţiative figurează reducerea numărului de semnături necesare înfiinţării unui partid politic de la 25.000 la 500, pierderea mandatului pentru aleşii aflaţi în urmărire penală şi interzicerea dreptului de a candida pentru persoanele cu antecedente penale. Tişe a formulat 33 de întrebări şi interpelări, având curiozităţi, printre altele, legate de capacitatea de apărare a României sau zborul premierului Victor Ponta cu un avion F16. Senatorul PDL a citit şase declaraţii politice.

Deputatul PNL Adrian Oros şi-a pus semnătura pe 17 iniţiative legislative de grup, printre subiecte figurând introducerea defrişărilor ilegale în Legea siguranţei naţionale sau instituirea timbrului cultural. Oros a trimis guvernului o singură întrebare, generată de memoriul unui cetăţean din judeţul Alba şi a citit trei declaraţii politice, într-una dintre acestea lăudând proiectul de revizuire a Constituţiei elaborat de comisia parlamentară condusă de şeful său de partid.

Colega de partid a lui Oros, deputatul Steluţa Cătăniciu, se luptă la baionetă cu senatorul Laszlo Attila pentru titlul de cel mai inactiv parlamentar clujean. În prima jumătate a actualului an parlamentar, Cătăniciu s-a limitat să semnezez şase proiecte de lege de grup, printre care şi cea vizând calificarea defrişărilor ilegale drept atentat la siguranţa naţională.

Până să intre în guvern, deputatul PSD Aurelia Cristea a semnat 16 iniţiative legislative de grup, vizând, printre altele, înfiinţarea Zilei Naţionale a Costumului Popular Românesc (alta decât Ziua Portului Tradiţional a lui Cordoş), în data de 16 mai, reglementarea jocurilor de noroc sau arborarea steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT). Cristea a trimis nouă întrebări şi interpelări miniştrilor şi a citit trei declaraţii politice.

Deputatul independent (ex-PDL) Adrian Gurzău a semnat o singură iniţiativă legislativă şi, după ce în primul an de mandat a bombardat executivul cu nu mai puţin de 166 de întrebări şi interpelări, în anul în curs n-a mai avut nici o curiozitate. În schimb a citit nu mai puţin de 22 de declaraţii politice (câte două pe şedinţă), fiind recordmen între clujeni, la acest capitol. Printre subiectele abordate au figurat eşuarea privatizării Oltchim, partidul extremist maghiar Jobbik, faptul că „în sfârşit s-a făcut dreptate în fotbal", odată cu celebrele condamnări în grup, sau „transformarea FMI în agent electoral".

"Paraşutatul" deputat PNL Radu Zlati a semnat nouă proiecte de lege de grup, unul dintre acestea vizând declararea a două sate din juedeţul Bihor drept localităţi-martir. Zlati n-a avut nici un schimb de epistole cu membrii guvernului de la începutul mandatului său. Prietenul lui Crin Antonescu a citit în acest an nouă declaraţii politice, solicitând, printre altele, reintroducerea coroanei pe stema României şi indemnizaţii mai mari pentru primari.

Deputatul PSD Cornel Itu a semnat 17 iniţiative legislative de grup, preocupat fiind, printre altele, de drepturile de hrană ale angajaţilor ministerelor Apărării şi Internelor, de castrarea chimică a pedofililor, de jocurile de noroc şi de steagurile UAT. Itu a trimis membrilor guvernului şapte întrebări şi interpelări şi a citit 12 declaraţii politice, unele bătându-se cap în cap. Spre exemplu, dacă într-o declaraţie omagia NATO şi „sentimentul de siguranţă" oferit de această alianţă militară, în alta se întreba „Unde era Uncle Sam când ne călca în picioare Mama Rusie?".

Primul deputat migrator al actualei legislaturi, conservatorul ex-PPDD Ioan Moldovan a semnat nouă proiecte legislative cu grămada, cele mai ciudate fiind „legea dieteticianului", sau cele care vor să impună oferirea de bilete la teatru, operă, muzeu sau filarmonică cuplurilor longevive sau organizarea de cursuri de limba şi literatura română şi de istorie pe internet pentru copiii români din afara graniţelor. Şi Moldovan a aderat la grupul celor cu Ziua Costumului Popular Românesc. N-a avut curiozităţi la adresa membrilor guvernului, în schimb, a folosit cele 11 declaraţii politice citite pentru a se transforma în trompeta sau lăudătorul guvernului şi în special a şefului său de partid, ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Astfel, Moldovan a garantat că superacciza va merge la autostrăzi, a anunţat că PC sprijină „măsurile guvernului de scădere a preţului eneregiei electrice", susţine „Ministerul Agriculturii în sprijinirea fermierilor" şi apreciază faptul că „membrii Comisiei Europene au constatat că România a făcut progrese". De asemenea, Moldovan a făcut un bilanţ al „evoluţiei Ministerului Agriculturii în 2013", ne-a asigurat că „economia naţională e pe un trend ascendent" şi a lăudat „măsurile guvernului de relansare a economiei".

Colegul său de traseism, deputatul conservator ex-PDL Vicenţiu Irimie, a semnat 11 iniţiative legislative de grup, printre care legea dieteticianului, cea privind cursurile prin Internet sau Ziua Costumului Popular. A formulat şase întrebări şi interpelări, cerând guvernului explicaţii despre bugetul local al comunei Sănduleşti sau solicitând repunerea „de urgenţă" în drepturi a „luptătorilor din Revoluţia din decembrie 1989". Apelând de 13 ori la instrumentul declaraţiilor politice, Irimie a solicitat, printre altele, transport public urban gratuit pentru şomeri şi înfiinţarea unei Zile Naţionale a Martirilor Anticomunişti.

Fosta soţie a şefului judeţului Cluj, deputatul PNL Elena Uioreanu, a semnat 14 iniţiative legislative de grup, printre care cele privind defrişările ilegale şi înfiinţarea timbrului cultural, a formulat o singură întrebare legată de „participarea dezastruoasă" a României la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin şi a citit cinci declaraţii politice. Printre altele, şi ea a cerut mai mulţi bani în buzunarele primarilor.

Responsabilităţile de lider de grup ar putea fi invocate drept scuză pentru bilanţul mai mult decât modest al lui Mate Andras Levente (UDMR). El a semnat zece proiecte de lege cu grupul, încercând să reglementeze jocurile de noroc, dar şi dreptul de a petiţiona şi a primi răspunsuri la petiţii în limba maternă. Mate a formulat o singură întrebare şi n-a susţinut declaraţii politice în cursul acestui an.

 

Publicitate

Comentarii

Cere si ti se va da, varza vrei, varza primesti... de aia cu viermi

thumb down thumb up
marţi, 29 aprilie 2014, 20:54
de mircea

Ati votat varza, asta ati primit clujenilor, VARZA! Acum vin alegeri. Votati la fel si veti primi la fel!
raspunde

doamne dumnezeule

thumb down thumb up
miercuri, 30 aprilie 2014, 15:45
de adi

oare ei au in definitv constiinta? seara cand citesc acest articol oare isi pun intrebarea " ce caut eu in viata mea?" " de ce dreacu is parlamentar"
raspunde

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.