Religie

Lăsatul Secului de Paşti. Tradiţii şi obiceiuri

Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe Postul Paştelui, cunoscut şi sub numele de Postul cel Mare.
  • foto: crestinortodox.ro

    foto: crestinortodox.ro

Publicitate

Postul Sfintelor Paști este precedat însă de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post. Pe 19 februarie, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, s-a lăsat sec de carne, iar anul acesta la 26 februarie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, se lasă sec de brânză.

În funcţie de zone, Sărbătoarea de Lăsatul secului este celebrată fie în Duminica Lăsatului sec de carne, fie în cea a Lăsatului sec de brânză. 

Tradiţia este ca duminică, familia să se așeze la masă și să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca "de dulce". În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști. Petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Conform calendarortodox.ro, Lăsatul Secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește "priveghi" și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou. Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau și făceau strigături, cu urări pentru a fi iertați și purificați. În Maramureș, strigăturile se încheiau prin versurile: "cele bune să se-adune, cele rele să se spele". Petrecerea continua până spre miezul nopții, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: "oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor".

Petrecerea Lăsatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea în Postul Mare. În unele zone, fetele și flăcăii se adunau, se urcau pe înălțimile satului de unde slobozeau roți mari din paie aprinse și-i satirizau pe cei rămași necăsătoriți, în cadrul unui obicei numit ''strigăturile peste sat''.

Anul acesta, Paștele se sărbătorește pe 16 aprilie, însă Postul Paștelui începe încă de sfârșitul acestei luni. Postul Paştelui începe în 2017 pe data de 27 februarie și ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox, în aceeași zi fiind celebrat și Paștele catolic.

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.