Religie

Săptămâna Albă a Postului Paştelui sau "Săptămâna brânzei". Ce trebuie să facem

A început Săptămâna Albă a Postului Paştelui sau Lăsatul secului de carne, este săptămâna în care creştinii ortodocşi nu mai consumă produse din carne, iar duminică are loc Lăsatul secului în Postul Mare.
  • foto: youtube.com

    foto: youtube.com

Pe durata acestei săptămâni, creştinii au voie să consume doar lapte, brânzeturi sau ouă, carnea fiind interzisă.

Duminica lăsatului secului de brânză, anul acesta sărbătorit pe data de 26 februarie. În această zi creştinii ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie, să-şi ceară iertare de la părinţii spirituali şi să se pregătească pentru Postul Paştelui. Singurul post care are două lăsatul secului, de carne şi brânză, este Postul Paştelui, unul dintre motive fiind şi stricteţea şi lungimea acestuia.

În zonele rurale, lăsatul secului de Paşte joacă un rol extrem de important, având loc numeroase tradiţii şi obiceiuri în această perioadă. Astfel, se păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, Paştele fiind fixat în raport cu echinocţiul de primăvară şi fazele lunii. Totodată, aceste tradiţii sunt împărţite înainte şi după lăsatul secului, înainte fiind „Săptămâna Nebunilor" şi apoi urmează săptămâna „Caii lui Sântoader". De asemenea, în anumite zone se practică, în această perioadă, Baterea halviţei, un joc al copiilor şi tinerilor. Legarea grânelor are loc tot în această perioadă, obicei prin care păsările şi dăunătorii să nu distrugă recoltele din acel an.

În această săptămână, credincioşii dau de pomană celor sărmani preparate din brânză şi ouă. Paştele va fi sărbătorit anul acesta pe 16 aprilie, în aceeaşi zi cu Paştele catolic.

Anul acesta, Postul Paştelui începe pe data de 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 26 februarie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

 

sursa: realitatea.net

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.