Religie

Sfinţii taumaturgi din intersecţie, o minune a Clujului

La „intrarea” dinspre centru în cartierul clujean Mărăşti, în faţa Bisericii Sfântul Petru, un portal monumental baroc de mare valoare artistică şi istorică funcţionează ca piesă de decor pentru intersecţia aglomerată şi ca fundal pentru parcarea improvizată între cele două sensuri de mers.
Publicitate

Înnegriţi de praf şi gaze de eşapament, ciuntiţi şi cariaţi, cei şapte sfinţi taumaturgi, ale căror statui au fost ridicate de clujeni ca mulţumire pentru izbăvirea de ciumă, sunt acum o apariţie cât se poate de insolită, într-o zonă urbană unde arhitectura de tip comunist a cartierului Mărăşti se ciocneşte de clădirile moderne ale The Office şi sediul BRD.

Portalul a fost comandat de parohul oraşului, Biró János, după valul de ciumă care a lovit Clujul în 1738-1740, pentru a fi instalat în faţa intrării în cea mai importantă biserică din oraş, Sfântul Mihail. În 1745 oraşul a achitat 204 florini unui anume pietrar Johan, probabil autorul monumentului. Identitatea acestuia este controversată, unii cercetători fiind de părere că este vorba despre Johann König, alţii că este vorba despre Johann Nachtigall. Ambii sunt dintre cei mai renumiţi sculptori si Transilvaniei din perioada barocă.

Portalul este dominat de Arhanghelul Mihail, în centru şi deasupra celorlalţi sfinţi. În dreapta sa (stânga celor care privesc din faţă ansamblul) se regăsesc Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Sebastian şi Sfântul Ioan Nepomouk, iar la stânga se află Sfântul Ioan Evanghelistul, Sfântul Rocchus şi Sfântul Francisc Xavier. Toţi aceştia sunt consideraţi sfinţi taumaturgi sau anti-pestilenţiali, iar monumentul este un ex voto, adică reprezintă o danie făcută din recunoştinţă, de unde se poate deduce că ei au fost sfinţii la care s-au rugat cel mai adesea catolicii clujeni în timpul epidemiei de ciumă.
Potrivit istoricului de artă Nicolae Sabău, cea mai elaborată, dar, totodată, şi cea mai deteriorată piesă a ansamblului este cea a Arhanghelului Mihail. „Statuia, cu braţele şi jumătate din faţă ciuntite, mai reproduce ceva din atitudinea plină de dramatism proprie lucrărilor baroce", apreciază istoricul de artă, în lucrarea „Metamorfoze ale barocului transilvan".

Un alt personaj deosebit din ansamblu este Sfântul Rocchus, personaj cu o legendă spectaculoasă, considerat taumaturg şi protector. Acesta poate fi recunoscut cu uşurinţă după câinele care îl însoţeşte.

Portalul are o lăţime de 10,2 metri şi prezintă trei deschideri, dintre care cea centrală permitea trecerea unei trăsuri sau, mai târziu, a unei birje. Până în anii 1890, portalul a rămas la locul său, în faţa intrării în Biserica Sf. Mihail. Odată cu modernizarea Pieţei Unirii (Fõ tér), ansamblul a fost mutat în faţa Bisericii Sfântul Petru, pe atunci încadrată de gospodării ale hoştezenilor.

Ceva mai târziu, în spatele bisericii, i s-a alăturat alt monument baroc valoros, cel al Fecioarei Maria. Momentan nu există niciun proiect de restaurare a ansamblului.

 

Publicitate

Comentarii

s

thumb down thumb up
joi, 16 ianuarie 2014, 22:00
de De

S-o puna unde ii e locul pe str. Universitatii in fata bisericii de acolo.
raspunde

restaurare?

thumb down thumb up
vineri, 17 ianuarie 2014, 11:59
de clujean

Oare pentru restaurarea acestui minunat portal, care ar trebui sa fie o mandrie a orasului, nu se gasesc pe undeva niste banutzi? :( Trist...
raspunde

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.