Sănătate

Ipoteză lansată de un ecologist: locuitorii din două sate clujene se îmbolnăvesc din cauza gropii de la Pata Rât. Statisticile îi dau dreptate

Artistul şi militantul ecologist Szakats Istvan a publicat un articol care trebuie să îi pună serios pe gânduri pe locuitorii a două sate de lângă Cluj.
Publicitate

Szakats a publicat pe reţeaua de socializare Facebook un articol în care pune câteva întrebări şi trage câteva concluzii. Ecologistul a analizat un studiu publicat în 2009, dar care nu a fost mediatizat. Iar şansele ca datele din 2009 să se fi schimbat sunt mari. În mai rău.

Documentul este studiul de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul "Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Cluj - Centru de management integrat al deşeurilor", comandat de Consiliul Județean Cluj și realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009. La capitolul evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației, apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj, citate şi comentate de Szakats.

„În Sânnicoară și Apahida, cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleaşi boli în Someșeni au un trend descrescător. Pe o distanță de 10 km, între Someşeni și Apahida, localităţi aflate în aceeaşi vale a Someşului, dinamicile de evoluţie a bolilor se schimbă cu 180 grade.

Linia de demarcaţie e scurgerea substanţelor provenite de la Pata Rât în Someş, între Someşeni şi Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someşeni e în amonte. Levigatul de la Pata Rât curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona.

Atunci când miroase a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo. Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:
- plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de intervenţie
- în mai multe puncte de măsurare, seleniul depăşea chiar și pragurile de intervenție
- miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar şi pragul de intervenţie", spune autorul articolului.

Şi totuşi, studiul menţionat concluzionează că "modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului".

Szakats afirmă că s-a consultat cu statisticieni și toxicologi. „Aceştia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variaţii atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someşeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populaţia are o altă structură, adresează bolile diferit, capacităţile de diagnosticare diferă. Rigoarea ştiinţifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Şi se impun mai multe studii".

Szakats este convins că, din 2009 încoace, cifrele au devenit mai alarmante şi cere noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc în Sânnicoară şi Apahida.

CITAT
„Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și n-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele. Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent"
Szakats Istvan, militant ecologist

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.