Specialiştii clujeni susţin eutanasierea câinilor comunitari

Specialiştii clujeni susţin eutanasierea câinilor comunitari
Oamenii de ştiinţă clujeni de la Institutul de Cercetare a Interacţiunii Om-Animal arată că eutanasierea câinilor comunitari cu probleme ar fi cea mai eficientă soluţie socială în România.

Cercetătorii din Cluj propun şi impozitarea stăpânilor de câini nesterilizaţi, iar, pe viitor, doresc includerea unei lecţii de deţinere responsabilă a animalelor de companie în manualele de Educaţie Civică.

Camera Deputaţilor a votat ieri Legea care permite eutanasierea câinilor fără stăpâni. Specialiştii clujeni de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), alături de cercetători comportamentalişti de la Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), sub umbrela Institutului de Cercetare a Interacţiunii Om-Animal (ICIOA), susţin eutanasierea câinilor comunitari bolnavi sau inadaptabili. Pe de altă parte, ONG-urile din Cluj care se ocupă cu sterilizarea maidanezilor organizează proteste împotriva legii şi susţin că eutanasierea "de confort" nu rezolvă cu nimic problema existentă. Între timp, în spitale se înregistrează mii de cazuri de boli infecţioase cu transmitere de la câini la oameni.

Eutanasierea câinilor fără stăpân după 14 zile a fost adoptată, ieri, de Camera Deputaţilor. Proiectul a fost adoptat cu 266 de voturi "pentru", 23 de voturi "împotrivă" şi 20 de abţineri. ICIOA susţine controlul reproducerii şi educaţia populaţiei pentru sterilizarea animalelor deţinute, iar, ca ultimă soluţie aprobă eutanasierea animalelor bolnave şi inadaptabile.

"Problema câinilor comunitari e foarte complexă. În niciun caz câinii nu ar trebui să se întoarcă pe străzi, iar în cazul câinilor bolnavi care reprezintă un pericol pentru sănătatea omului cea mai bună soluţie, şi cea mai umană, ar fi eutanasierea", a explicat Adrian Mihalca, membru al ICIOA.

Specialiştii clujeni în interacţiunea om-animal susţin că maidanezii nu ar trebui să se întoarcă pe străzi. "Sunt câini comunitari loviţi de maşini, care zac în şanţuri zile în şir, suferă. Sunt câini foarte bolnavi care suferă, sunt câini care reprezintă un risc sunt câini care ajung în adăposturi şi nu pot fi adaptaţi nici măcar în urma unui dresaj. Mulţi consideră că eutanasierea se face după metode primitive, e o acţiune brutală. Câinele primeşte un produs narcotic, nu simte nimic, nu suferă", a explicat medicul veterinar Ciprian Obert, membru al ICIOA.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, cea mai eficientă soluţie pentru oameni, pe termen scurt, e eutanasierea maidanezilor, iar, pe termen lung, e deţinerea responsabilă a animalelor de companie. "Ca instituţie interesată să promoveze interacţiunile optime cu animalele milităm pentru deţinerea responsabilă a animalelor de companie, adică asumarea responsabilităţilor privind asigurarea stării de bine a animalului, controlului riscurilor zoonotice, în direcţia prevenţiei abandonului şi înţelegerea nevoiii de sterilizare a animalelor", a arătat Alina Rusu, membru al ICIOA şi conferenţiar în cadrul Departamentului de Psihopedagogie Specială din cadrul UBB.

Oamenii de ştiinţă propun lecţii dedicate elevilor despre responsabilizarea în cazul deţinerii animalelor de companie. "Noi avem o propunere pe care o vom înainta, aceea de a include în manualele de Educaţie Civică lecţii despre deţinerea responsabilă a animalelor de companie, cu tot ce înseamnă ea", a arătat Rusu.
"Un câine nu e un obiect de care poţi să te dispensezi, la un moment dat. Ştim bine că problema maidanezilor provine de la stăpânii care nu-şi sterilizează patrupedele din cauza unor mituri şi ajung să le elibereze pe străzi, însă nu se gândesc la bolile transmisibile, la efectele gesturilor lor", a completat Mihalca.

Pe de altă parte, cercetătorii clujeni sunt de părere că ar trebui introduse impozite pentru animalele nesterilizate.
"Sunt o grămadă de mituri referitoare la sterilizarea animalelor, dar studiile arată că sterilizarea femelelor şi a masculilor scade incidenţa cancerelor organelor reproducătoare cu 90% la vârsta maturităţii", a punctat medicul veterinar Ciprian Obert.

În contrapartidă, ONG-urile organizează proteste şi susţin că "eutanasierea de confort" nu e o soluţie. "Vorbim despre o eutanasiere de confort. Ce să facem cu cei 250 de câini pe care îi strângem lunar din Cluj-Napoca? Îi omorâm şi repetăm acţiunea în fiecare lună? Nu este o soluţie. Trebuie implicate autorităţile şi găsit un consens între actorii sociali şi stăpânii de câini, pentru a trata cauza şi nu efectul: câinii comunitari sunt un efect, de aceea trebuie să facem apel la educaţie şi nu să luăm astfel de măsuri", a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, Alina Banu, CEO al asociaţiei NUCA.

Din Cluj-Napoca sunt strânşi, lunar, peste 250 de câini comunitari, din care doar o cincime sunt plasaţi în familii. "30% din stăpânii de animale de la ţară nu au auzit de sterilizarea animalelor de companie, iar de îngrijirea lor nici nu se poate pune problema. Toxoplasmoza şi echinococoza sunt unele dintre cele mai grave boli cu transmitere la om de la animalele de companie de care aproape nimeni nu se preocupă, pentru că nu avem specialişti şi care sunt foarte greu de diagnosticat. Toxoplasmoza afectează, în 60% din cazuri femeile gravide şi aduce malformaţii congenitale fătului", a atenţionat Adrian Mihalca, şeful lucrărilor de Parazitologie şi Boli Parazitare din cadrul USAMV.

 

Loading...
Comenteaza