Cinci ani de negocieri pentru Băile Someşeni

Cinci ani de negocieri pentru Băile Someşeni
Reabilitarea băilor şi amenajarea unui parc acvatic necesită 19,3 milioane de euro. Primele servicii vor fi date în folosinţă până în vară, susţin investitorii.

Proiectul de hotărâre privind asocierea între administraţia locală şi proprietarii băilor va fi discutat în şedinţa Consiliului Local (CL) Cluj-Napoca de săptămâna viitoare. Proiectul de reabilitare a fost lansat încă din 2008, în aceeaşi formulă, investitori-primar Emil Boc, dar în teren semnele parteneriatului au întârziat deja mai bine de cinci ani.

Băile Someşeni vor fi reabilitate în parteneriat public-privat, iar proiectul de asociere va fi discutat în şedinţa CL din 14 noiembrie, a declarat ieri Boc. Edilul şi-a asumat public sprijinirea proiectului în mai multe rânduri şi a mai declarat anterior că în august sau cel târziu în septembrie subiectul se va discuta în CL. Acum, termenul a fost transferat pentru noiembrie. Proiectul de asociere în vederea reabilitării ansamblului şi a construirii unui aquapark se va semna între Primăria Cluj-Napoca, CL şi Băile Someşeni Group SRL Primăria se va implica în viabilizarea zonei printr-o investiţie de 350.000 de euro, a mai anunţat edilul. „Vom pregăti şi moderniza căile de acces, iluminatul public, spaţiile verzi, investiţie care se va întoarce în comunitate prin tichete de acces la aquapark şi la Băile Someşeni, pe care să le acordăm diverselor categorii, studenţi, pensionari, în funcţie de programele primăriei", a declarat Boc. Ar fi vorba de pachete a căror contravaloare va fi de minim 10.000 de euro anual. Administraţia locală a alocat fonduri în bugetul pe anul acesta proiectului unui parc acvatic în Cluj-Napoca, o variantă fiind tocmai un parteneriat cu proprietarii Băilor Someşeni. Pe lista de investiţii obiectivului îi revin 1,4 milioane de lei.

Intervenţiile primăriei pentru asigurarea accesului la acest obiectiv se vor limita la domeniul public, au detaliat investitorii. „Primăria se va ocupa de partea de utilităţi, până la intrarea în băi. În plus, noi vom ceda o suprafaţă de teren pentru a se putea lărgi drumul dintre cale ferată şi băi, se va realiza acces pentru mijloacele de transport în comun şi două sensuri giratorii", a menţionat omul de afaceri Valentin Nica, investitor în cadrul proiectului. Investiţia necesară pentru punerea în practică a proiectului de reabilitare a băilor şi de amenajare a parcului acvatic e estimată la 19,3 milioane de euro. 15% reprezintă resurse proprii ale investitorilor, iar restul de 85% va fi asigurat printr-o finanţare acordată de Eximbank Ungaria. „Cred că în două săptămâni obţinem această finanţare. După 1 decembrie se definitivează proiectul tehnic şi de la acest moment termenul prevăzut pentru realizarea proiectului este de 18 luni. Până în vară ne dorim să dăm în folosinţă o parte dintre obiective, partea de bazine, lacul de apă sărată, una dintre piscine, partea de plajă; să ne ocupăm de amenajarea izvoarelor", a explicat Nica.

Proprietarii au finalizat în primăvară o nouă variantă a proiectului de reabilitare a băilor şi de folosire a terenului de lângă această proprietate, la cinci ani după lansarea oficială a planurilor. Noul masterplan vizează un parc acvatic şi băi termale. Baia termală prevede zone comune cu parcul acvatic, cea a intrării principale şi cea gastronomică, spaţii de recepţie, consultanţă pentru diverse zone ale unităţii, vestiare şi punct sanitar, zonă de apă termală cu trei hale balneare de diverse mărimi. Proiectul include o zonă de saună şi de wellness cu spaţii proprii de vestiar, masaj, băi, aplicaţii de împachetări, cabinete de cosmetică, spaţii de odihnă. În proiect sunt implicaţi Valentin Nica, deţinătorul a 7,2 ha lângă vechile băi termale, şi Ioana Gidro Stanca, moştenitoarea fostelor băi, pe 5,1 ha. Primele planuri de relansare au fost anunţate oficial în 2008, chiar la primăria condusă atunci de Boc, însă investiţia celor doi parteneri a fost întârziată din mai multe motive, inclusiv din cauza neînţelegerilor între urmaşii fostului proprietar, Dominic Stanca, şi a dificultăţilor de pregătire a surselor de finanţare.

 

Loading...
Comenteaza