Armistiţiu în războiul gunoaielor: Clujul scapă de deşeuri

Armistiţiu în războiul gunoaielor: Clujul scapă de deşeuri
În urmă cu două zile directorul Eugen Vereş acuza presiuni de la Bucureşti pe linie politică - Silviu Prigoană (cel care a fondat Rosalul) pentru închiderea rampei de la Cluj. Ieri, Vereş a obţinut victoria, după şase zile în care platforma a fost închisă.

Oficial depozitarea deşeurilor de clujeni se poate face în continuare, începând de ieri, la Pata Rât, pe platforma temporară de stocare a societăţii Salprest Rampă. Comisia Judeţeană de Fond Funciar de la nivelul prefecturii va descâlci situaţia funciară a terenurilor platformei în aşa fel încât, până la finalizarea primei celule ecologice de depozitare în cadrul proiectului derulat de Consiliul Judeţean, depozitarea deşeurilor din judeţ să se poată realiza în continuare la Pata Rât.

După ce începul de săptămână a prins oraşul cu gunoaiele pe stradă şi cu romii la porţile gropii de gunoi de la Pata Rât, situaţia depozitării deşeurilor s-a stabilizat. Chiar dacă pe final de octombrie Garda de Mediu de la nivel central a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor pe platforma temporară de societăţii Salprest Rampă de lângă vechea groapă de gunoi (sigilată din iulie 2010), la nivel local s-a găsit o soluţie de compromis. Salprest Rampă a atacat decizia Gărzii de Mediu şi, conform legii (Ordonanţei nr. 2 din 2001, art. 32. al. 3, după cum a informat încă de miercuri primăria) acesta se suspendă până la soluţionarea acţiunii de către instanţă.

Potrivit directorul Salprest Rampă, Eugen Vereş, activitatea de depozitare s-ar fi reluat în cursul zilei de ieri şi atât Brantner cât şi Rosal şi-au trimis gunoierele către plaforma temporară de stocare. Oficialii de la Garda de Mediu au confirmat că au fost notificaţi asupra acţiunii formulate în instanţă şi au confirmat că potrivit acesteia este legal ca deşurile clujenilor să se depoziteze în continuare la Pata Rât. "Noi ne-am reluat activitatea de depozitare în rampă şi de colectare de la clujeni. S-a strâns o cantitate mare de deşeuri în aceste zile în care nu am putut lucra. În două zile vom termina de curăţat toate gunoiele de pe sectorul nostru", a spus şeful Rosal Cluj Sergiu Hosu. "Nu mă îndoiam că Vereş nu va câştiga. Era şi normal. Unde să depozităm gunoialele a peste 300.000 de oameni care se strâng în oraş", a completat acesta.

Nu numai că s-a redeschis platforma de stocare dar, având în vedere întârzierile de doi ani din proiectul de management al deşeurilor instrumentat de Consiliul Judeţean Cluj, care prevede şi realizarea depozitului ecologic, autorităţile judeţul şi-au asumat şi să "legalizeze" această platformă. Adică să descâlcească situaţia juridică a terenurilor din zona Pata Rât şi, odată identificat proprietarul de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar de la nivelul prefecturii, să se promoveze o Horărâre de Guvern pentru exproprierea terenului pentru o cauză de utilitatea publică.
Surse din administraţie ne-au informat că este vorba despre o soluţie de compromis, având în vedere că proiectul depozitului ecologic licitat de CJ în vechiul mandat PDL şi preluat de actuala conducere USL, stagnează. Mai precis, are probleme serioase deoarece, pe de o parte, CJ nu a recepţionat terenul cedat de comuna Feleacu pentru amenajarea respectivului depozit, iar firmele câştigătoare care trebuie să-l construiască au probleme financiare.

Aceleaşi surse au menţionat că, dacă s-ar fi dus deşeurile în alt judeţ, afectaţi ar fi fost clujenii care urmau să plătească mai mult pentru ridicarea gunoiul. Mai mult, terenul de la Pata Rât este oricum contaminat şi urmează să intre în proces de ecologizare la un moment dat, conform aceluiaşi proiect de management al deşurilor (pentru care există riscul pierderii finanţării europene) al CJ Cluj.

Aşa autorităţile locale au acceptat soluţia Salprest Rampă, operator pe care s-au angajat să-l sprijine pentru a obţine autorizaţia temporară de mediu de depozitare a deşeurilor pentru încă un an sau doi. Aceasta chiar dacă rapoartele de mediu întocmite de aceleaşi instituţii spun clar: „Cantităţile mari de deşeuri biodegradabile care ajung încă pe rampele de depozitare din judeţul Cluj au un impact negativ major asupra mediului prin emisiile mari care se înregistrează, dar şi prin cantităţile de levigat cu încărcătură mare de compuşi periculoşi care ajung în sol şi subsol", după cum arată Agenţia Regională pentru Protecţia Meidului Cluj în raportul pe 2011.

 

Loading...
Comenteaza