Bucureştiul impune autostrada urbană pe la sud

Bucureştiul impune autostrada urbană pe la sud
Mihai Grecu, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), a explicat vineri în cadrul şedinţei Comisiei Judeţene de Urbanism că traseul stabilit de proiectantul Iptana pentru drumul expres dublează pe o porţiune centura ocolitoare Bulevardul Muncii – Apahida a Primăriei Cluj-Napoca, însă nu este nici o problemă întrucât aceasta din urmă este doar o stradă.

Cu toate acestea, el nu a rămas indiferent la propunerile autorităţilor clujene legate de necesitatea unei variante de ocolire prin zona de nord a municipiului Cluj-Napoca, promiţând că în două săptămâni CNADN va organiza o licitaţie pentru actualizarea studiului de fezabilitate pe ruta Baciu-Apahida.

Vineri de dimineaţă, membrii Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism s-au întrunit pentru a explica CNADN de ce este necesară redimensionarea traseului autostrăzii prin partea de nord a municipiului. Arhitectul judeţului, Radu Spânu, a expus celor prezenţi traseul Sânpaul – Jucu, însă a fost nevoit să amâne prezentările până la prânz când a ajuns şi directorul CNADN, Mihai Grecu. Tot atunci şi-a făcut apariţia şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Marius Nicoară.

Discuţiile au fost astfel reluate, Nicoară amintindu-i şefului CNADN că municipiul Cluj-Napoca este descoperit pe partea de nord. “La sud, suntem în pragul să facem două centuri, aşa cum s-a întâmplat în cazul centurii Vâlcele-Apahida. Noi am propus traseul Tureni-Sânnicoară pentru care nu era nevoie de exproprieri sau defrişări de pădure. Dacă compania mergea pe varianta noastră se realiza şi ocolitoarea şi reabilitam şi drumul nostru judeţean din zonă cu 120-130 de mii de euro.

Aşa s-a preferat varianta Primăriei care de la 33 de milioane de euro va ajunge la 100 de milioane”, a motivat preşedintele CJ necesitatea realizării autostrăzii urbane prin nordul municipiului. Pe de altă parte, viceprimarul Boros Janos a explicat că varianta traseului prin nord s-ar justifica cu atât mai mult cu cât va deservi cartierele de locuinţe pe care municipalitatea le are în plan în respectiva zonă: Cartierul Tineretului (203 hectare, 2.000 de locuinţe), Cartierul Lombului (200 hectare, 2.000 de locuinţe), dar şi cartierul privat Steluţa (100 hectare, 500 de locuinţe) sau comuna Chinteni unde CJ are în plan amenajarea depozitului ecologic. 

 

Grecu a desfiinţat centura municipalităţii: “Este o stradă!”

 

Directorul CNADN, Mihai Grecu, a fost însă de neînduplecat.

“Când am scos la licitaţie studiul de prefezabilitate pentru autostrada urbană, am cerut expres în caietul de sarcini ca aceasta să parcurgă Clujul pe la sud de municipiul Cluj-Napoca pentru că traseul corespunde tranzitului în reţeaua de drumuri naţionale, dar decongestionează şi traficul local din Mănăştur, Zorilor sau Gheorgheni.

 Cu specialiştii noştri am studiat proiectul centurii Bulevardul Muncii – Apahida. Este o stradă, nu o centură. După un an sau doi de la construcţie se va ajunge la blocaje, aşa cum se întâmplă cu centura de la Oradea. Autostradă însă este altceva: trei benzi pe sens şi o viteză de 120 km la oră, ceea ce permite câştigarea unor timpi, iar suprapunerile nu sunt nici o problemă majoră”, a afirmat Grecu.

 în consecinţă, directorul a precizat că CNADN va continua proiectul autostrăzii în varianta propusă de Iptana care va termina până la finele anului studiul de fezabilitate, urmând ca la începutul anului următor să se organizeze licitaţia pentru angajarea constructorului.

 

Licitaţie pentru o variantă de ocolire prin nord

 

Grecu nu a rămas însă indiferent propunerilor autorităţilor locale clujene. “Vă promit că în două săptămâni vom organiza la nivelul companiei o licitaţie pentru actualizarea traseului variantei ocolitoare prin nordul municipiului.

Trebuie să analizaţi care tronson este mai important, cel de N-V sau cel de N-E, de la Autostrada Transilvania spre oraş sau de la nodul Nădăşel spre Apahida. Tot proiectul ajunge undeva la 500 de milioane de euro, dar deocamdată nu există finanţare pentru el”, a precizat Grecu.

Atât arhitectul Radu Spânu, cât şi viceprimarul Boros Janos au optat pentru cea de-a doua variantă şi au bătut la finele şedinţei palma, bucuroşi că CJ şi Primăria au reuşit să-l convingă pe Grecu.

 “Este vorba despre vreo 25-30 de kilometri între Baciu şi Apahida. Costurile ar fi undeva la 200 de milioane de euro pentru realizarea efectivă, însă faptul că CNADN a acceptat să susţină proiectul gândit în parteneriat cu municipalitatea este un început”, a menţionat Spânu.

 

Pe unde va trece autostrada urbană

 

Studiul de prefezabilitate pentru autostrada urbană a Clujului a fost deja finalizat de societatea de proiectare Iptana din Bucureşti. Traseul a fost propus de Ministerul Transporturilor şi măsoară 38 de kilometri: Gilău - Cluj-Napoca - Jucu. Proiectul a fost evaluat la peste 190 de milioane de euro.

Autostrada porneşte din comuna Gilău, se intersectează cu nodul denivelat de drumuri de la capătul sudic al comunei Luna, coboară dealurile până la sud de localitatea Floreşti, unde potrivit lui Spânu, ar exista deja un cartier de vile. Traseul parcurge mai departe zona Floreşti până la Cetatea Fetei (taie accesul la acest cartier), intră pe câteva proprietăţi private până la unitatea militară situată la capătul comunei (o altă zonă rezidenţială autorizată de Primăria comunei).

Mai departe, autostrada se îndreaptă spre municipiul Cluj-Napoca, prin Făget, în paralel cu centura ocolitoare a Primăriei – tronsonul sud. De aici, drumul taie străzile Câmpului şi E. Ionescu, ceea ce, de asemenea, trebuie corectat. Apoi ar urma să intre pe strada C. Brâncuşi, peste strada H. Coandă şi apoi peste Selgros.

Traversează Băile Someşeni şi intră în zona de locuinţe până la capătul pistei de aterizare-decolare a aeroportului, unde se întretaie cu intersecţia denivelată DN1C (Aurel Vlaicu, Traian Vuia). Ocoleşte apoi localităţile Sânnicoară şi Apahida şi continuă până la Jucu.

Loading...
Comenteaza