Cum vrea primăria să îngroape gunoaiele

Cum vrea primăria să îngroape gunoaiele
Primăria Cluj-Napoca are un proiect prin care vrea să ducă deşeurile clujenilor în subteran.

Printre obiectivele pe care primarul Emil Boc le-a anunţat pentru anul acesta este şi realizarea a 40 de puncte gospodăreşti îngropate, în toate cartierele oraşului. Este vorba despre containere de gunoi plasate în subteran. Un experiment s-a făcut deja, în iunie 2016; atunci firma de salubritate Rosal a investit, potrivit declaraţiei directorului de la Cluj, Ioan Mureşan, 15.000 de euro pentru a crea un astfel de punct gospodăresc în cartierul Zorilor.

„Estimările noastre spun că aceste puncte gospodăreşti vor costa câte 7-10.000 de euro fiecare. Eu cred că le vom putea scoate sub 10.000, dar totul depinde de ofertele pe care le vom primi. Acum suntem în faza pregătirii caietului de sarcini pentru licitaţie. Căutăm firma care să le realizeze, iar când vor fi gata le vom preda societăţilor de salubritate", a spus viceprimarul Dan Tarcea, care a precizat că banii ar urma să vină de la bugetul local.

Tarcea a afirmat că numărul platformelor subterane va creşte în perioada următoare, pe măsură ce va fi stabilită proprietatea asupra fiecărui teren unde vor fi amplasate. „Avem 650 de puncte gospodăreşti pe care dorim să le ducem în subteran, iar acum suntem în faza de stabilire a proprietăţii.

Cele 40 pe care le scoatem la licitaţie sunt deja verificate şi în scurt timp vom ajunge la 75. Nu putem face nimic dacă un număr topo este blocat şi se face o muncă titanică pentru a stabili dacă terenurile sunt libere de sarcini; nu doar pentru puncte gospodăreşti, ci şi pentru parcuri, lărgire a străzilor sau bretele", a subliniat viceprimarul.

Problema punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apare şi în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)".

Aceştia descriu pe larg dezavantajele actualului sistem de colectare: recipienții și deșeurile poluează vizual, zonele rezidențiale în care se găsesc; platformele pe care sunt amplasați recipienții ocupă un spațiu relativ mare, îngreunând accesul în zonele în care se află; în perioada călduroasă, deșeurile poluează prin mirosul emanat; recipienții pentru colectarea deșeurilor sunt expuși vandalizării și furtului; deșeurile sunt scoase din recipienți de către oameni și/sau animale, poluând mediul înconjurător și constituind o sursă de infecție și de proliferare a rozătoarelor, fapt ce conduce, pe lângă pericolul de îmbolnăvire pentru populație și la cheltuieli suplimentare pentru eliminarea lor; deșeurile din actualele locații constituie o sursă de hrană pentru câinii fără stăpân, participând în acest mod la proliferarea acestora.

Potrivit datelor oficiale, în Cluj-Napoca există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.

Loading...
Comenteaza