Denunţătorul Elenei Udrea şi “băieţii deştepţi” din energie continuă lucrările la groapa ecologică de gunoi a Clujului

Denunţătorul Elenei Udrea şi “băieţii deştepţi” din energie continuă lucrările la groapa ecologică de gunoi a Clujului
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a desemnat câştigătorul licitaţiei pentru terminarea lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), proiect blocat încă din octombrie 2014. Contractul se ridică la peste 100 de milioane de lei, bani publici.

Este vorba despre Asocierea Kranz Eurocenter SRL (Piteşti) - ISPE SA (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti), cu o ofertă financiară de 111 milioane de lei, adică aproximativ 24 mlioane de euro.

ZIUA de CLUJ  arăta, într-un articol publicat în luna mai 2016, că Kranz Eurocenter este o companie din domeniul construcţiilor, patronată de un controversat om de afaceri, Corin Boian, nimeni altul decât cel care a denunţat-o pe Elena Udrea în celebrul dosar „Gala Bute". Boian a pus la bătaie 600.000 din totalul de 900.000 de euro pe care procurorii spun că Gheorghe Nastasia i-ar fi luat mită în numele Elenei Udrea.

Corin Boian a recunoscut totul în faţa anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA): „La data convenită cu Adrian Gărdean, cred că în cursul lunii octombrie 2011, am venit la Bucureşti având asupra mea suma de 600.000 de euro. Banii erau în numerar, în bancnote mari, cred că numai de 500 de euro, pentru a ocupa un volum cât mai mic. M-am întâlnit cu Adrian Gărdean la biroul acestuia, de la Aviaţia Utilitară din Băneasa, iar în prezenţa mea acesta a pus în geantă 300.000 de euro.

De aici, ne-am deplasat împreună, cu maşina mea, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în Piaţa Constituţiei, în apropiere de Palatul Parlamentului. Am ajuns aici în prima parte a zilei, dar nu pot preciza ora. Eu am aşteptat în maşină, iar Adrian Gărdean a intrat cu geanta cu bani în clădirea ministerului, din cât îmi amintesc prin intrarea din faţă, dinspre Piaţa Constituţiei. Adrian Gărdean s-a întors după cel mult o oră, fără geantă şi mi-a spus că a dat-o domnului Gheorghe Nastasia, aşa cum planificasem", a scris Boian, în denunţul de la DNA.

Firma acestuia are un lung istoric al afacerilor cu statul, mai ales când PDL deţinea frâiele ţării. Kranz Eurocenter apare în alte câteva afaceri controversate pe bani publici. În primul rând, este vorba de contractele pentru construirea pârtiilor de schi de la Straja şi Parâng, a căror valoare totală depăşeşte 400 de milioane de lei, obţinute în 2010-2011 de la Ministerul Dezvoltării.

După ce PDL a pierdut guvernarea, Corin Boian s-a reorientat rapid şi s-a apropiat de PSD. Aşa că, tot pe bani publici, dar de această dată ai Primăriei Bistriţa, Kranz Eurocenter a intrat în 2015 în afacerea „Wonderland", un proiect de 24 de milioane de lei al primarului oraşului, social-democratul Ovidiu Creţu. Pe modelul Straja şi Parâng, patentat pe vremea Elenei Udrea, compania din Piteşti construieşte şi la Bistriţa tot o pârtie de schi.

Partenerul Kranz Eurocenter în afacerea gunoaielor de la Cluj este Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) SA Bucureşti, o companie a „băieţilor deştepţi" din energie, aşa cum a catalogat-o presa centrală.

Potrivit celor mai recente date disponibile online, ISPE este administrată de un trio de oameni de afaceri: Dan Ioan Gheorghiu, Virgiliu Rădulescu şi Viorel Gafiţa, care controlează institutul de proiectări prin compania Romelectro, la care cei trei sunt acţionari. Romelectro are, la ISPE, 69,19% din acţiuni, iar Dan Ioan Gheorghiu deţine în nume propriu un alt pachet, de 9,77% din acţiuni.

ISPE a avut, de-a lungul timpului, nenumărate contracte cu marile companii ale statului din domeniul energetic. Ultima afacere controversată în care apare numele ISPE Bucureşti este elaborarea planului de restructurare de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), unde ISPE a fost desemnat în 2015 drept „consultant", într-un contract estimat la 450.000 de lei. La ora actuală, CEH se află în pragul insolvenţei, cu datorii de peste 1,3 miliarde de lei.

Revenind la acţionarii ISPE, iese în evidenţă numele „Romelectro", familiar atât celor care cunosc iţele încurcate ale afacerilor din energie, dar şi pe cele ale tentaculelor fostei Securităţi. Aceasta pentru că Romelectro a făcut parte din reţeaua de companii din comerţul exterior, controlate până în 1989 (şi, cel mai probabil, şi după...) de fosta Securitate comunistă.

Romelectro are mai mulţi acţionari, dar doi dintre cei amintiţi mai sus, Dan Ioan Gheorghiu şi Viorel Gafiţa, sunt personajele-cheie:

Dan Ioan Gheorghiu - fost consilier consilier pe probleme de energie al premierului Victor Ponta; fost consilier personal al lui Adriean Videanu; acţionar al ISPE şi Romelectro şi apropiat al fostului ministru al Industriilor din Guvernul Năstase, Dan Ioan Popescu; patron al celebrului restaurant de lux Isoletta, din Parcul Herăstrău (Bucureşti).
Viorel Gafiţa - este preşedintele Romelectro; lucrează în companie încă dinainte de 1989; puternic conectat la comunitatea de afaceri care a luat în 1989 locul lăsat liber de firmele defunctei Securităţi.

Pe locul doi în cadrul licitaţiei pentru terminarea lucrărilor la CMID Cluj s-a clasat Asocierea Iasicon SA Iaşi - TCI Contractor Cluj şi Socot SA, cu o ofertă financiară de 27 de milioane de euro, companii cunoscute procurorilor DNA pentru afacerile derulate cu statul.

Termenul maxim de execuţie a lucrărilor la CMID Cluj este de 18 luni, însă Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj speră că proiectul va fi finalizat într-un timp mai scurt. De asemenea, acesta speră ca rezultatul licitaţiei să nu fie contestat pentru a se putea semna cât mai repede contractul cu asocierea câştigătoare şi astfel să se dea ordinul de începere a lucrărilor.

Proiectul CMID a fost demarat în 2011, dar nu a putut fi dat în folosinţă nici după cinci ani. Contractul de execuţie cu vechea asociere, condusă iniţial de firma Confort Timişoara, care a intrat în insolvenţă, iar apoi de firma italiană Atzwanger, a fost reziliat de autorităţile judeţene în 2014, pe motiv că o mare parte a lucrărilor la celula de depozitare a deşeurilor sunt neconforme şi trebuie refăcute.

În februarie 2013, asocierea care câştigase licitaţia a subcontractat lucrarea către o altă asociere de firme condusă de Napoca Construcţii, avându-l ca patron pe controversatul om de afaceri Ioan Bene, condamnat recent în primă instanţă la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru corupţie în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu.

Pe masa procurorilor DNA şi ai DLAF a ajuns şi o plângere penală legată de acest proiect, în ianuarie 2015.

 

Loading...
Comenteaza