News alert La revedere, bugetare participativă! Anul ăsta sărim peste implicarea civică

La revedere, bugetare participativă! Anul ăsta sărim peste implicarea civică
Bugetare participativă

Anul trecut a fost pe repede înainte. Anul acesta stă pe loc. Vorbim despre programul de bugetare participativă. V-ați făcut planuri să participați, să motivați, să promovați nevoi ale comunității din care faceți parte? Lăsați-le în sertar pentru o perioadă nedeterminată.

Primarul Emil Boc a venit în vara anului trecut de la Braga cu proiectul bugetării participative online detaliat pe un şerveţel. I-a plăcut atât de mult ideea preluată din Portugalia, încât i-a dat drumul rapid şi la Cluj. Asta deși la noi existau deja proiecte propuse pe tema bugetării participative, ba chiar se bifaseră și primele succese, cu cinema Dacia sau cu inițiative ale grupului Com'ON. Etapele s-au succedat cu viteză şi, în cele din urmă, au dat cele 15 proiecte câştigătoare. Nu toţi clujenii au fost pe fază, dar şi-au promis că anul acesta vor avea tot timpul din lume să vină cu idei bune şi argumentate. Numai că anul acesta, cel mai probabil, programul nu se ţine. Culmea, era acea inițiativă a municipiului care a fost apreciată foarte pozitiv în afara granițelor țării și a fost copiată în interiorul lor, vezi cazurile București și Baia Mare.

Întrebat despre bugetarea participativă 2018, la Realitatea FM, primarul a fost evaziv. „Astăzi ne preocupă să implementăm proiectele stabilite de programul de bugetare de anul trecut. Nu putem să nu implementăm ceea ce am creat. Vom vedea ce vom face mai departe, în funcţie de resurse. Vom lua o decizie până la sfârşitul lunii mai”, a spus Boc.

Surse din Primărie au explicat motivul pentru care Boc a fost evaziv: se pune problema ca anul acesta să nu se lanseze programul prin care cetăţenii contribuie la dezvoltarea oraşului. Există şi o linie de comunicare către public pregătită: aceea că nici în alte oraşe nu se face anual, ci la intervale de timp de doi sau trei ani. În plus, municipalitatea are ca motivare și faptul că, prin reducerea impozitului pe venit, a pierdut 28 de milioane de euro, bani care acum merg la guvern în loc să intre în bugetul local.

Până la decizia finală, ZIUA de CLUJ a discutat cu două persoane recunoscute pentru implicarea loc civică la Cluj: arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, și Szakats Istvan, activist civic și de mediu.

”Nu cred că întreruperea proiectului este benefică. Eu nu l-aș opri. Ceea ce s-a făcut până acum a fost doar un exercițiu, unul care nu a fost semnificativ. Pe de altă parte, doar făcând exerciții apare apetitul. Se creează efectul bulgărelui de zăpadă și până la urmă lucrurile se vor face profesionist. O cultură de genul acesta se naște un pic mai greu. Dacă lași doar administrația să ia decizii și nu generezi șansa de a lucra împreună cu comunitatea, nu e bine. Deci direcția e bună, trebuie doar timp; momentan este un joc și durează până înveți să îl joci. Însă nu ar trebui oprit”, a spus Șerban Țigănaș, care a subliniat că în orașele civilizate ale lumii există deja o tradiție a implicării comunității în deciziile administrative.

O opinie mult mai dură a avut Szakats Istvan. ”Ceea ce se numeşte bugetare participativă la Cluj este foarte departe de a fi bugetare participativă. Aici e un mecanism de consultare a populaţiei care castrează tocmai potenţialul original al instrumentului, acela de a regândi democraţia locală. Cheia acestui lucru e întâlnirile dese între oameni, cu certuri, împăcări, regândirea modurilor de luare a deciziei, decizionare. Electronizarea mecanismului (anul trecut) nu a făcut decât să taie din faşă posibilitatea ca un exerciţiu democratic să se poată întâmpla. În loc de asta, s-a scos ochii la prostime cu un poll colorat, online. Bugetarea participativă poate să aibă o componentă online, dar atunci când tot procesul cam la asta se rezumă este cam jalnic ca exerciţiu democratic. Păcat că se minte populaţia că „uite ce aveți voi, o falnică bugetare participativă”. Se vinde la proşti lămâie pe post de portocală. Aş mai putea vorbi şi de cum s-au momit oamenii ani de zile cu varii cacealmale de genul "BP pentru tineret" - care numai bugetare participativă n-a fost, cu sumele pe care cică "au decis" cetăţenii - dar care erau bani mutaţi dintr-un buzunar în celălalt al Primăriei, sau cum s-a bătut joc de "deciziile" - de fapt doar voturile cetăţenilor în 2017. Gândindu-mă la toate acestea, mi se pare că dacă nu va fi ceea-ce-numim-bugetare-participativă la Cluj în 2018, nu va fi nicio pierdere din punctul de vedere al bugetării participative. Poate ar putea avea şi Primăria un an în care să se gândească să încropească  nişte resurse umane (ceea ce, după ani de exercițiu cu "BP", încă nu are) cu care să-şi ajusteze un pic orizontul narativ şi să iasă cu ceva mai temeinic la anul. Nu văd multe şanse ca asta să se întâmple, dar hai să vedem”, a spus Szakats Istvan, un cunoscut activist clujean.

Cei doi intervievați au făcut comparați cu mari orașe ale lumii. ”În 2013, când lucram la designul inițial al pugetării participative la Cluj, aveam ca reper unul dintre arondismentele Parisului, care avea sistemul implememtat. Aveau peste 30 angajați pe tema asta. Na, la Cluj cu cât crezi că s-a început? Cu două persoane part-time. Și cam la nivelul asta s-a și rămas”, a explicat Szakats. Șerban Țigănaș a dat exemplul Seulului, unde primarul a angajat peste 200 de arhitecți, care lucrează împreună cu cetățenii pentru îmbunătățirea calității vieții în fiecare dintre cartierele metropolei.

Modelul Clujului de bugetare participativă online a fost apreciat la conferinţa “ A Soul for Europe”, de la Berlin, un lucru cu care Emil Boc s-a mândrit.

"Am fost invitat şi am participat şi la prezentarea discursului "Despre starea Europei" de către Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European. Alături de preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, am prezentat în deschiderea conferinţei "A Soul for Europe", "Who is assuming responsibility for Europe - How citizens, cities and parliaments shoul cooperate for Europe", experienţa Clujului în materie de bugetare particiativă online, primul proces de acest fel din România.

Procesul de bugetare participativă a fost apreciat în contextul discuţiei despre reclădirea "de jos în sus" (bottom-up instead of top-down perspective) a încrederii în proiectul european comun. De asemenea, am prezentat dimensiunea universitară şi de inovare a municipiului Cluj-Napoca în jurul celor patru "T": Talents, Tolerance, Technology and Trust", declara Boc în legătură cu acest subiect.

Anul trecut au fost depuse 338 de proiecte, din care 126 au fost declarate eligibile. Clujenii și-au făcut 21.142 de conturi pe bugetareparticipativa.ro, iar numărul de voturi exprimate, în cele două faze ale programului, a fost de 40.637.

Iată lista proiectelor câştigătoare în 2017:

1. Şcoala Gimnazială "Nicolae Titulescu" – Complex  Educaţional;

2. Creşterea siguranţei pietonale la trecerile de pietoni;

3. Parcul Între Lacuri;

4. Amenajarea spaţiilor publice cu unităţi de colectare inteligentă a gunoiului;

5. Trotinete electrice-sistem de închiriat;

6. ClujWay – oraşul digital.

7. Amenajare Mansardă Şcoala ”Ion Creangă”;

8. Centrul de tineret Cluj-Napoca;

9. Demolare garaje şi înlocuirea lor cu parcări şi spaţiu verde;

10. Toalete pentru toţi;

11. Clujul verde - un copac la trei parcări;

12. Autobuze/Microbuze şcolare cu circuit închis;

13. Piste biciclete Observatorului şi Nicolae Titulescu;

14. Artă în curtea şcolii – Lăsaţi artiştii stradali să coloreze Clujul;

15. Clujul Verde şi Eficient: Grădini verticale şi Faţade vegetale

 

Loading...
Comenteaza