Video Noi discuţii cu primarii, pe buget. Boc explică cum vor Dragnea şi Dăncilă să fenteze Clujul

Noi discuţii cu primarii, pe buget. Boc explică cum vor Dragnea şi Dăncilă să fenteze Clujul
Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea | Foto: timesofisrael.com

Primarii de municipii s-ar putea întâlni, miercuri, cu reprezentanţii coaliţiei de guvernare pentru a discuta despre modificarea cotelor din impozitul pe venit care ar urma să fie încasat, la nivel local, prin legea bugetului de stat pe 2019.

După ce, luni seară, în urma unei întâlniri de câteva ore, liderii coaliției de guvernare n-au ajuns la o înțelegere privind banii care se duc spre primarii, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu reiau discuţiile, marţi, au declarat surse politice, pentru Mediafax. La şedinţă participă premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici. Discuţiile pe Bugetul pentru 2019 continuă după ce aleșii locali s-au declarat nemulțumiți de sumele care au fost alocate de Guvern primăriilor.

Le dau bani mai mulţi, dar le pun în cârcă asistenţa socială 

Primarul Emil Boc a vorbit, marți dimineața, la Realitatea FM Cluj, despre cum încearcă Guvernul PSD să păcălească primăriile de municipii, promiţându-le mai mulţi bani, dar, în acelaşi timp le pune în cârcă cheltuielile cu asistența socială.

„Am discutat la București instituțional cu Asociația Municipiilor din România poziția noastră față de modul în care Guvernul finanțează administrațiile locale. Din nefericire finanțarea se deteriorează de la an la an. Primul mesaj pe care îl avem acum în urma primei runde de negociere - cu o mână ni se dă, cu o mână ni se ia. Anul trecut proiectul de buget al Clujului a fost văduvit cu 28 de milioane de euro. Am pierdut mai mult decât echivalentul realizării unei Săli Polivalente cu toate dotările, de ultimă generație. De unde a apărut această pierdere - direct din diminuarea cotelor care reveneau municipiului din impozitul pe venit. Toți salariații care lucrează în acest oraș plătesc un impozit pe venit. O parte din impozitul pe venit se întoarce la unitatea administrativ teritorială.Cu alte cuvinte, eu, ca primar, sunt interesat să atrag investitorii să atragă investiții, să fie salarii bine plătite pentru că, dacă sunt mai multe salarii bine plătite și mai mulți investitori și mai multe locuri de muncă, sunt mai mulți bani la bugetul local. Anul trecut a fost exact invers. Degeaba ai mai mulți investitori, degeaba atragi mai multe investiții, degeaba te chinui să menții locuri de muncă pentru că resursele financiare pe care le produc acești oameni nu rămân acolo unde se produc", a spus edilul Clujului.

Boc a explicat că, pentru a păstra nivelul și puterea de cumpărare din 2017, Guvernul ar trebui să întoarcă 67% din impozitul pe venit către primării şi să nu le mai încarce cu alte plăţi care înseamnă, de fapt, diminuarea bugetului de investiții.

"Noi am calculat că pentru a păstra nivelul și puterea de cumpărare din 2017 ar trebui ca guvernul să întoarcă 67% din impozitul pe venit ca să păstreze măcar același nivel anul 2017. Ultima ofertă a guvernanților a fost să crească la 60% suma care se întoarce din impozitul pe venit la municipii, de la 43 la 60%. Ceea ce la prima vedere pare un progres. Dar, au spus ei, vă mai punem în cârcă să plătiți asistența socială. 90% era plătită de la bugetul de stat nu din bugetul local. O pierdere de aproximativ 10 milioane de euro pentru Cluj, atât ne costă asistență socială care până acum era plătită de Guvern. Educația. Deși legea spune foarte clar că în finanțarea complementară unde știți ce intră, investițiile, bursele, mobilier dotări calculatoare …deci această finanțare complementară, spune legea, se asigură din sume defalcate din TVA și din bugetele locale, adică guvernul din TVA ar trebui să dea o sumă de bani consistentă pentru această finanțare complementară unităților administrativ teritoriale. Vreau să știți că anul trecut, în 2018, finanțarea complementară la Cluj Napoca a fost de 63 de milioane RON. Vreau să știți că din 63 de milioane RON, 61 de milioane RON au fost plătite de Primăria Cluj-Napoca. Deci, aici se vede o altă mare nedreptate făcută orașului nostru. Imaginați-vă Clujul ca un avion cu 4 motoare, ca unul transatlantic. Prin tăierile bugetare funcționează cu două motoare. Adică trebuie să și încetinească ritmul de dezvoltare. Înseamnă că trebuie să întârzii să amâni și să programezi multianual foarte multe proiecte pe care ai putea să le demarezi mai repede. Lucruri pe care le poți face în doi ani, trebuie să le faci în patru ani, lucruri pe care poți face în patru, ajungi să le faci în șase sau opt ani de zile. Asta înseamna diminuarea bugetului de investiții în ultimă instanță".

Edilul Clujului a mai spus că speră ca parlamentarii de la Cluj să-i fie alături pentru ca resursele financiare ale municipiului să nu fie diminuate.

"Urmează să ne batem și în Parlament pentru ca resursele financiare să nu fie diminuate de la Cluj și sper ca și parlamentarii de Cluj să ne susțină, după care, la 45 de zile de la momentul în care se va publica în Monitorul Oficial noul buget al României, vom adopta bugetul local. Probabil la începutul lunii aprilie nu vom avea buget având în vedere că nu a fost trimis nici măcar la Parlament pentru dezbatere”, a declarat primarul la Realitatea FM Cluj.

Adoptarea bugetului, amânată

Potrivit unor surse guvernamentale, bugetul va fi aprobat, cel mai devreme, vineri în Guvern și urmeaza cel puțin încă o săptămână în care sa fie discutat în Parlament. Premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici au participat, duminică, la şedinţa CEx al PSD, unde au prezentat bugetul pentru acest an. La finalul şedinţei, Viorica Dăncilă a declarat, referitor la nemulţumirea primarilor cu privire la sumele alocate administraţiilor locale pentru 2019, că unele afirmaţii ale acestora sunt reale, iar altele „sunt în spirit electoral”.

Unde merg banii din bugetul pe 2019

Ministerul Educaţiei, unul dintre cei mai mari angajatori de la stat, care are 354.000 de salariaţi, primeşte cei mai mulţi bani de la buget - 30,8 miliarde de lei în 2019, conform proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Pe locul doi în topul ministerelor cu cele mai mari bugete se află Ministerul Finanţelor – categoria Acţiuni generale“, pentru care s-a alocat un buget de 26 de miliarde de lei în 2019, în scădere cu 1,3% (356 de milioane de lei) faţă de anul 2018. De asemenea, Ministerul Muncii – care gestionează pensiile celor 5 milioane de pensionari şi indemnizaţiile primite de şomeri, persoanele cu handicap, persoanele aflate în concediu de creştere a copiilor etc. – a primit un buget de 25,6 mld. lei în 2019, în creştere cu 2% faţă de anul 2018 (adică cu 524 de milioane de lei).

Bugetele pentru fiecare minister în parte AICI! 

Loading...
Comenteaza