Primăria dă drumul procedurii de achiziție de locuințe sociale / Prețurile Clujului imobiliar

Primăria dă drumul procedurii de achiziție de locuințe sociale / Prețurile Clujului imobiliar

Procedura privind achiziția de locuințe sociale de către Primăria Cluj-Napoca, lansată în dezbatere publică în aprilie, ajunge pe masa consilierilor locali, urmând să fie pusă în aplicare după aprobare. 

Proiectul de hotărâre privind aprobarea declanșării procedurii de achiziție de pe piața liberă, a unor imobile de locuințe cu destinație de locuințe sociale va fi supus votului consilierilor locali în ședința forului local de marți, 18 mai.  

Procedura de achiziție de locuințe sociale, aflată în consultate publică, poate fi vizualizată AICI! 

În consecință, municipalitatea clujeană dorește să achiziționeze de pe piața liberă imobile cu destinația de locuințe sociale. În proiectul de buget pentru 2019, pe lista obiectivelor de investiții, la capitolul autorități publice și activități generale este prevăzută suma de 28,2 milioane de lei pentru achiziții de imobile (clădiri, locuințe sociale terenuri, exproprieri, expertize). 

Conform procedurii, la acest demers "poate participa orice persoană fizică sau juridică care doreşte să înstrăineze o clădire, care satisface cerinţele cuprinse în documentaţia pentru achiziţie imobil şi care deţine un titlu de proprietate valabil asupra acesteia". 

"Vocea" persoanelor marginalizate răspunde: "E nevoie de strategie pe 10 ani"

O asociație care se ocupă de problema locuirii persoanelor marginalizate din Cluj-Napoca salută inițiativa municipalității de a cumpăra locuințe sociale, însă arată că este nevoie de elaborarea unei strategii pe 10 ani, precum și de planuri anuale și alocări bugetare adecvate. De asemenea, arată că ar fi nevoie de achiziționarea a 400 de astfel de locuințe pe an. Mai multe detalii, AICI!

Propunerile asociației Căși Sociale Acum cu privire la creșterea fondului de locuințe sociale:

1. Lansarea acestei inițiative este un moment bun pentru ca Primăria Cluj-Napoca să elaboreze o strategie pe locuire, cu un capitol privind locuințele sociale și publice. Aceasta ar putea să fie o strategie pe 10 ani, dar cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung, precum și cu planuri anuale și alocări bugetare adecvate.

2. Fundamentarea deciziei de a crește fondul de locuințe sociale ar trebui să se facă nu doar prin apelul la legea locuinței și legislația socială (chiar dacă este de apreciat că argumentarea se face la intersecția celor două).

Ci ar trebui să facă apel și la Constituția României care prevede printre obligațiile statului asigurarea pentru toți a unui trai decent ce include la rândul său și o locuință decentă. Precum și la Carta Socială Europeană, în special la articolele sale privind dreptul la locuință ca drept social-economic.

Utilizând și aceste argumente - pe lângă faptul că se recunoaște că locuința socială publică este un mijloc al incluziunii sociale și reducerii sărăciei  și că statul, respectiv consiliile locale au obligația să asigure o locuință persoanelor marginalizate social, precum și să îi susțină în plata costurilor de utilități -, se va putea evita reducerea locuinței sociale publice la asocierea sa cu sărăcia. 

3. În vederea estimării nevoii de locuințe sociale publice nu este suficient dacă se face referire doar la numărul de cereri de locuințe sociale, pentru că de câțiva ani încoace, multe persoane nu și-au mai depus cereri, fiind descurajate atât de numărul redus de locuințe sociale care se atribuie anual, cât și de criteriile ce făceau cele mai nevoiașe persoane drept neeligibile.

Pentru asta este nevoie de o metodologie mai complexă, care să se refere printre altele și la următoarele: numărul de persoane aflate sub risc de evacuare; numărul persoanelor care locuiesc în locuințe informale; numărul de persoane marginalizate social; numărul persoanelor fără adăpost; numărul gospodăriilor din Cluj-Napoca care locuiesc în locuințe supraaglomerate; numărul gospodăriilor unde venitul pe persoană este sub venitul mediu, al celor unde venitul pe persoană este între venitul minim și cel mediu, și al celor unde venitul pe persoană este sub venitul minim.

4. Cu siguranță nu achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale trebuie să fie instrumentul cel mai important pentru creșterea fondului de locuințe sociale. Strategia de locuințe publice și sociale a municipiului va trebui să identifice multe alte proceduri, mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, printre ele:

  • Construire/ renovare locuințe sociale din buget local
  • Solicitare de sprijin din partea statului în vederea construirii de locuințe sociale (conform Legii
  • Locuinței și normelor sale de aplicare)
  • Accesare fonduri europene cu scopul construirii/ renovării de locuințe care să intre în fondul de locuințe sociale publice
  • Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
  • Preluarea unor imobile nefolosite din proprietatea ministerelor
  • Introducerea în intravilan a unor terenuri susceptibile, urbanizarea și conectarea lor prin transport public la restul orașului
  • Asocierea cu investitori imobiliari privați pentru cedarea unor apartamente nou construite în fondul de locuințe sociale publice inalienabile

5. Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu. 

6. În stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale ar trebui utilizate repere și din legea privind prevenirea și combaterea discriminării. În cazul orașului Cluj-Napoca, o astfel de categorie ce are nevoie de astfel de măsuri specifice sunt persoanele cu domiciliul în zona Pata Rât, dar și în alte zone marginale și dezavantajate ale orașului.

7. Recunoașterea nevoii de locuințe sociale, precum și recunoașterea locuirii ca o condiție la îmbunătățirea tuturor celorlalte aspecte ale vieții oamenilor, impune și măsuri de prevenire a evacuărilor forțate în oraș, adică a evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără adăpost ori chiar în sensul strict al cuvântului, deci fără acoperiș deasupra capului, ori fără alternativă locativă adecvată.

Boc cere guvernului PSD locuințe ANL pentru Cluj

Primarul Emil Boc solicită guvernului să reia construcția de locuințe ANL în oraș, după mai bine de 10 ani. El oferă terenul de pe Valea Gârbăului. Proiectul a fost lansat încă din 2010, de către Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale. Acolo urmau să fie construite 23.000 de apartamente. La acea vreme, proiectul a fost evaluat la 69 de milioane de euro. Mai multe detalii, AICI! 

Nu în ultimul rând, anul acesta va fi finalizat blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului - cartier Someșeni (24 de apartamente). VEZI AICI Ce categorii de persoane au acces la locuințe sociale

Clujul imobiliar, la început de vară 

În orașul de pe Someș, locuințele disponibile spre vânzare s-au apreciat luna trecută cu 1,4%, ajungând la 1.590 euro/mp util (față de nivelul de 1.568 de euro valabil la sfârșitul lunii anterioare). Pe ambele segmente de piață analizate au fost resimțite creșteri, însă acestea au fost inegale: apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,4% (de la 1.587 la 1.593 de euro pe metru pătrat), iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale cu 2,5% (de la 1.549 la 1.588 de euro pe metru pătrat).

Loading...
Comenteaza