Strategie de dezvoltare pentru Cluj până în 2050, actualizată la cinci ani, pe modelul marilor oraşe-magnet

Strategie de dezvoltare pentru Cluj până în 2050, actualizată la cinci ani, pe modelul marilor oraşe-magnet
| Foto: Arhiva

Cluj-Napoca are un ritm accelerat de dezvoltare pe toate palierele, astfel că strategiile actuale impuse de lege sunt deja depăşite. Primăria, alături de specialişti, vrea să elaboreze un plan de acţiune pentru dezvoltarea oraşului până în 2050, însă care să fie actualizat din cinci în cinci ani, pe modelul tuturor marilor oraşe magnet din lume. 

"Acum pregătesc actualizarea tuturor strategiilor de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, strategii care corespund cu exerciţiile financiare multianuale ale Uniunii Europene (UE). Se vorbeşte, în perioada președinției României la Consiliul UE, de aprobare a bugetului multianul până în 2027. Ar fi un lucru extraordinar, nu ştiu dacă se va reuşi, ar fi excelent înainte de alegerile europalamentare.

Ei, la fel şi strategiile acestea de dezvoltare trebuie actualizate, iar cu echipa de la primărie şi cu specialiştii clujeni doresc să pregătesc o strategie de dezvoltare a oraşului, pe ceea ce cere legea - șapte ani, dar cu o viziune de dezvoltare pe următorii 30 de ani, până în 2050.

Aşa fac toate marile oraşe, care sunt oraşe-magnet şi care au dimensiunea de creştere în faţă, iar această strategie până în 2050 trebuie actualizată din cinci în cinci ani, nu doar din șapte în șapte cum prevede legea, va fi deja târziu.

Eu îmi dau seama că Planul Urbanistic General adoptat în 2014 este deja depăşit în foarte multe situaţii în Cluj-Napoca. Ritmul de dezvoltare este atât de accelerat şi de dinamic, încât dacă rămâi încremenit în proiect, nu mai reuşeşti să te adaptezi la timpul prezent". 

Documente strategice pentru Cluj-Napoca

Mobilitate

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020

PIDU Cluj-Napoca - Planul Integrat de Dezvoltare Urbană

15 direcţii de acţiune în ultima strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca (2014-2020)

Ultima strategie de dezvoltare a municipiului pentru 2014-2020 propune 15 direcţii de acţiune concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţionale. Suma medie necesară, conform estimărilor, este de 440 de milioane de euro.

Cele 15 direcţii strategie de acţiune:

1. Întărirea și consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții
2. Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile clujene
3. Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și regenerare urbană al culturii
4. Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare cheie ale comunității și stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari
5. Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural
6. Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară
7. Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și participative
8. Stimularea dinamismului demografic
9. Creșterea calității actului de guvernare și a calității serviciilor oferite și integrarea lor într-un pachet complet; dezvoltarea unor strategii coerente in zona de eguvernare
10. Adoptarea și asumarea unei strategii de marketing și crearea unei identități a orașului
11. Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie monitorizați constant
12. Gestionarea și valorizarea comunitară coerentă și unitară a resurselor cultural istorice ale spațiului urban
13. Dezvoltarea unor politici coerente de mediu
14. Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare a comunității prin valorificarea potențialului de clusterizare a economiei locale, utilizarea noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității, stimularea politicilor axate pe inovație și transfer tehnologic în sectoarele public si privat, stimularea industriilor cu potențial creative, dezvoltarea unei economii de tip inovație, creativitate, competitivitate
15. Crearea unei viziuni integrate și a unor mecanisme de cooperare instituțională în ceea ce privește dezvoltarea urbană și planificarea spațială la nivelul întregii zone metropolitane

PORTOFOLIU DE PROIECTE STRATEGICE:

1. Oameni şi comunitate – 47 mil. euro (elaborarea și implementarea strategiei Pata Rât, extinderea și modernizarea infrastructurii sportive: Complex Cultural și Sportiv Gheorgheni; Construirea Aqua Park Grigorescu)

2. Oraşul inovativ, creati, competitiv – 41 mil. euro (construirea Cluj Innovation City, înființarea de noi clustere)

3. Dezvoltare urbană şi planificare spaţială – 178 mil. euro (extindere, reabilitare, modernizare străzi, piețe publice și zone pietonale, inclusiv cu implementarea sistemului ”shared space”, construirea centurii ocolitoare Cluj-Napoca Sud (Mănăștur - Someșeni), implementarea unui nou sistem de parcări european)

4. Oraşul verde – 80 mil. euro (extindere, modernizare și dotare spații verzi: Parcul Gheorgheni Est, Parcul Feroviarilor, Parcul Mănăștur (Pârâul Țiganilor), Cetățuie, Cimitir Someșeni)

5. Bună Guvernare – 15 mil. euro (angajarea unui city manager)

6. Cultură şi identitate socială – 51 mil. euro (construiea Centrului Cultural Transilvania, reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor culturale existente)

7. Omul sănătos – 21 mil. euro (reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor din municipiu)

8. Oraşul sigur – 8 mil. euro (îngrijirea clădirilor abandonate)

PROIECTE MAJORE DE INVESTIŢII COMPLEMENTARE:

1. Finalizarea Autostrăzii Transilvania – Tg. Mureș/ Sebeș – Cluj Napoca – Zalău – Oradea, inclusiv noi racorduri (zona Ciurila, Nădășel, Turda) – CNAIR

2. Construirea centurii de ocolire Cluj-Napoca Nord ca drum comunal/județean între comunele Baciu -Chinteni - Apahida – Parteneriat Baciu, Chinteni, Apahida

3. Electrificarea căii ferate Oradea – Cluj Napoca – CFR CĂLĂTORI

4. Construirea centurii de sud Florești - Cluj-Napoca – Comuna Florești în parteneriat cu Municipiul Cluj-Napoca

5. Realizarea străpungerii str. Uzinei Electrice – Calea Moților – investitor privat, în parteneriat cu Municipiul Cluj-Napoca

6. Extinderea transportului în comun cu autobuzul în comunele din inelul II al ZMC / Parteneriat între localități

7. Construirea terminalului intermodal de la aeroport și asigurarea legăturii feroviare aeroport - gară – Aeroportul Cluj, Consiliul Județean Cluj, CFR SA, în parteneriat cu Municipiul Cluj-Napoca

8. Dezvoltarea structurilor și centrelor de transfer tehnologic de la nivelul universităților și institutelor sau centrelor de cercetare din Cluj-Napoca, în colaborare cu clustere existente și cu autoritățile locale – Universități, Institute de Cercetare, Clustere în parteneriat cu ADR Nord-Vest și Municipiul Cluj-Napoca

9. Extinderea infrastructurii de cercetare a universităților și institutelor de cercetare din Cluj-Napoca, în domeniile de expertiză ale acestora și în cele identificate ca prioritare la nivel european – Universități, Institute de Cercetare

10. Construirea Spitalului Regional de Urgență, inclusiv facilități de tip campus medical (spații educaționale, de cercetare, de cazare) – Ministerul Sănătății, Consiliul Județean

11. Finalizarea sistemului de canalizație subterană Duct City  - Investitor privat, în parteneriat cu Municipiul Cluj-Napoca și operatorii care dețin cablurile

12. Modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură legătura dintre Cluj-Napoca și zona sa de influență – Consiliul Județean

13. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din Zona Metropolitană Cluj - ADI Apă-Canal, Compania de Apă Someș

14. Finalizarea implementării sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Cluj – ADI Deșeuri, CJ Cluj, operatorii privați de salubritate

15. Modernizarea infrastructurii de bază și a echipamentelor publice (drumuri comunale, apă-canalizare, iluminat public și rețele de bază, spații verzi, infrastructură socială, educațională și de sănătate) din localitățile rurale componente ale Zonei Metropolitane Cluj – Localitățile din ZMC

Strategia de dezvoltare a municipiului, ce numără 1.319 pagini, a fost elaborată pe parcursul a doi ani, iar la realizarea ei au contribuit 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonator general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din Universitatea Babeş-Bolyai.

Loading...
Comenteaza