Update Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Aglomeraţia din trafic este principala problemă a Clujului, la care se adaugă lipsa acută a locurilor de parcare. Pentru a găsi soluţii imediate, este nevoie de a înţelege cauzele problemei. Studiul "Pact pentru mobilitate" vine cu câteva lămuriri grăitoare: 1 din 5 clujeni angajaţi fac naveta, iar zona metropolitană este în plină dezvoltare. 

Zona metropolitană, cea mai mare creştere de populaţie

Judeţul Cluj avea 727.000 de locuitori în 2017, 60% fiind concentraţi în zona metropolitană, iar 45% în municipiul Cluj-Napoca. De la recensământul din 2011 şi până în prezent, populaţia judeţului a crescut cu 5,2%, în timp ce cea din zona metropolitană cu 15,7%, iar populaţia municipiului Cluj-Napoca a fost statică.

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Cifrele pentru zona metropolitană, localităţi ce joacă rolul de cartiere rezidenţiale ale oraşului

  • Floreşti + Gilău – 42.000 de persoane (echivalentul cartierului Mărăşti)
  • Baciu + Gârbou – 14.000 de persoane (echivalentul cartierului Dâmbu Rotund)
  • Apahida + Jucu – 16.000 de persoane (echivalentul cartierului Iris)

1 din 5 clujeni aganjaţi face zilnic naveta

Populaţia angajată reprezintă 47% din totalul judeţului. Unul din cinci clujeni face zilnic naveta către altă localitate: adică 60.000 de clujeni din 340.000 de persoane cu loc de muncă. Ba mai mult, 1 din 5 clujeni fac naveta zilnic în Cluj-Napoca: adică 38.000 de persoane intră sau ies din oraş în fiecare zi. 

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Fluxul de intrare în oraş. Conform datelor studiului citat, 60% din cei care vin zilnic în Cluj-Napoca sunt muncitori şi lucrători în servicii, cu educaţie gimnazială şi liceală. Există un flux secundar de intrare format de persoane cu educaţie superioară – 35% , care lucrează în sectorul de servicii şi locuiesc cu precădere în Floreşti, Apahida, Baciu şi Cojocna.

Fluxul de ieşire din oraş este format din persoane cu educaţie superioară – 60%, care lucrează pe poziţii de conducere, specialişti şi tehnicieni  în unităţi de producţie şi spaţii logistice suburbane din proximitatea oraşului Est (Apahida, Jucu, Bonţida) şi Vest (Baciu, Gârbou, Agireş). Există şi în acest caz un flux secundar de ieşire format din persoane cu educaţie liceală, care lucrează pe noile platforme industriale  pe poziţii manuale.

Trafic aglomerat în Cluj? 60.000 de clujeni fac zilnic naveta. Zona metropolitană va creşte cu încă 50.000 de persoane

Nu în ultimul rând, municipiul Cluj-Napoca este domninat locuit de către persoane cu poziţii de conducere şi specialişti, în timp ce în restul judeţului locuiesc persoane angajate pe poziţii de muncitori.

Cine locuieşte în oraş, cine în cartierele-dormitor

În acest moment dinamica imobiliară face ca în cadrul oraşului să se concetreze tot mai multe persoane care lurează în sectoarele de servicii, în timp ce în zona metropolitană şi în celelalte localităţi să locuiască cei care lucrează pe poziţii manuale în activităţi de preluare şi logistică. De asemenea, în zonele suburbane locuiesc un număr însemnat de specialişti aflaţi la început de carieră.

Încă 50.000 de persoane în zona metropolitană. Până în 2026 

Populaţia municipiului Cluj-Napoca  a rămas constantă din pricina migraţiei, fenomen care va continua şi în viitor. Suburbiile şi localităţile învecinate vor creşte însă cu până la 50.000 de locuitori, până în 2026, lucru ce va creşte presiunile pentru traficul individual şi colectiv.

“Având în vedere creşterea localităţii Floreşti şi a zonei metropolitane a municipiului Cluj-Napoca din 2011 şi până în 2017, ne putem aştepta ca cea mai mare parte a migraţiei să se fixeze până în 2016, nu în oraşul propriu-zis, ci în ariile suburbane. Cluj-Napoca include în funcţionarea sa cotidiană şi localităţile Floreşti, Baciu, Chinteni, Apahida. Presupunând că modul de distribuţie al locurilor de muncă va rămâne similar şi profilul economic al oraşului va continua tendinţa de dezvoltare a serviciilor oferite de specialist, ne puteam aştepta ca nevoile de mobilitate ale acestei populaţii suburban ră rămână similiare. Adică, să crească presiunile pentru traficul individual şi colectiv”, arată specialiştii studiului citat.

 “Pactul pentru mobilitate”, lansat în ediţia 2018 a conferinţei "Dialoguri urbane", este un plan care a colectat şi analizat datele de trafic de la nivelului oraşului (cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități) pentru a putea înţelege cauzele din spatele aglomeraţiei actuale şi a propune acţiuni imediate ce ar putea fi implementate de către administraţia locală, companii, universităţi.

Iniţiativa aparţine Centrului Cultural Clujean şi este unul din proiectele desfăşurate prin Fondul de Inovare Culturală (FIC), un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. 

În zilele următoare, ZIUA de CLUJ va publica pe larg cauzele aglomeraţiei din traficul clujean, dar şi recomandările specialiştilor pentru autorităţile locale. 

VEZI ŞI Maşinile din Cluj ocupă 365 de terenuri de fotbal de mărimea Cluj Arena

Loading...
Comenteaza