Concert de Centenar, cu lucrări de Enescu şi Toduţă

Concert de Centenar, cu lucrări de Enescu şi Toduţă
| Foto: Arhiva

Filarmonica Transilvania prezintă un concert cu lucrări în premieră: energicele "Dansuri româneşti", de Bela Bartok, "Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde", de Sigismund Toduţă, dar şi "Poema română", de George Enescu, pentru prima dată la Cluj.

"Dansuri româneşti" stau mărturie pentru intensa preocupare pe care Bartok a avut-o pentru muzica tradiţională a românilor din Ardeal, rezumată în propriile sale cuvinte: „Socot drept scop al vieţii mele să continuu şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.” Ceea ce a şi făcut admirabil, nu doar prin încorporarea, în muzica sa, a unor elemente specifice folclorului românesc, ci şi prin culegerile de melodii populare adunate din diferite zone transilvane.

"Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde" a fost interpretat în primă audiţie absolută în 1951, însă fără cea de-a treia din cele patru părţi iniţiale, pe care compozitorul a decis, în ultimul moment, să o suprime. În acest concert, dirijorul Gabriel Bebeşelea, alături de orchestra Filarmonicii, şi-au dorit aducerea la lumină a acestei părţi care a rămas neintepretată până la acest moment şi care va întregi astfel tabloul lucrării lui Toduţă.

"Poema română", interpretată cu această ocazie în primă audiţie clujeană, este lucrarea cu care Enescu a început să-și numeroteze compozițiile. A început-o pe la 15 ani, iar pe când avea 16 ani a avut deja premiera la Paris, cu cea mai mare orchestră din oraș, dirijată de Eduard Colonne, și, cu 44 de cronici favorabile, tânărul Enescu a devenit celebru peste noapte. În lucrare se simte clar dragostea pe care Enescu a purtat-o unei Românii în care și-a trăit primii șapte ani și după care a rămas mereu un nostalgic.

Având o memorie ieșită din comun – se spune că dacă auzea ceva nu mai uita niciodată – Enescu a ținut minte, din frageda copilărie petrecută în țară, numeroase tablouri muzicale, motive, cântece, ”hori”: Ce spui, mă?, Hora boerească, Hora ”Șapte scări”. Seara la ţară, o sărbătoare, o furtună nocturnă, răsăritul soarelui sunt doar câteva tablouri descrise muzicale de Enescu şi completate, la final, de o combinaţie caleidoscopică de dansuri populare româneşti.

Modul în care compozitorul surprinde muzical trăsăturile ţării sale natale a captivat publicul încă de la prima sa audiţie mondială. Răsunetul succesului de la Paris a avut ecouri și în țară, iar regina Elisabeta a României l-a chemat la București, unde a fost întâmpinat de Suita Regală și de Consiliul de Miniștri. A organizat două concerte la Ateneu, unde a și debutat, la cei doar 16 ani, ca dirijor, dirijându-și propria lucrare. În finalul lucrării, Enescu a inclus "Imnul regal".

Dacă anul anul trecut am sărbătorit Ziua Naţională la Viena, la Musikverein, anul acesta o vom sărbători la Roma, la Sala Sinopoli, unde, pe 28 noiembrie, Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania a fost invitată să susţină un concert care marchează Ziua Naţională a României şi Centenarul Marii Uniri.

Organizatorii acestui concert sunt Accademia di Romania din Roma, Ambasada României la Roma şi Institutul Cultural Român. Cu mici schimbări, programul va fi același cu cel oferit pe 23 noiembrie publicului clujean. În locul "Concertului nr 1 pentru orchestră de coarde" al lui Toduță se vor cânta lieduri de Nicolae Bretan, cu mezzosoprana Ruxandra Donose.

Concertul Filarmonicii va avea loc vineri, 23 noiembrie, la ora 19:00, la Colegiul Academic.

Loading...
Comenteaza