Legendă vie a cornului, pe scena Filarmonicii Transilvania

Legendă vie a cornului, pe scena Filarmonicii Transilvania

Primul concert al anului îl aduce pe scena Filarmonicii din Cluj pe Eric Terwilliger, una dintre legendele vii ale cornului.

Sub bagheta dirijorului Mihnea Ignat, concertul din 11 ianuarie, de la ora 19:00, la Auditorium Maximum, continuă, într-un fel, atmosfera vieneză a concertului de Anul Nou: Simfonia nr. 1 în Re major, Clasica, a lui Prokofiev, se cheamă așa fiindcă face aluzie la clasicismul vienez, iar Richard Strauss și-a compus lucrarea din programul serii la Viena. În ceea ce-l privește pe Mozart, acesta a compus "Simfonia nr. 36, Linz", în drum spre Viena, când s-a oprit la Linz. Va fi, deci, o seară de inspirație vieneză.

Despre "Simfonia clasică" a lui Serghei Prokofiev, celebrul Leonard Bernstein spunea: „Este singura piesă la care am râs vreodată”. Una dintre cele mai iubite lucrări ale compozitorului rus, simfonia combină, în modul cel mai ingenios cu putinţă, limbajul muzical caracteristic compozitorului clasic Joseph Haydn cu modernismul recunoscut al lui Prokofiev. Rezultă de aici o lucrare muzicală exuberantă, satirică pe alocuri şi, în mod neîndoielnic, plină de umor şi naturaleţe.

A doua lucrare a serii, respectiv "Concertul nr. 2 pentru corn, în Mi bemol major, TrV 283", compusă de Richard Strauss în timp ce se afla la Viena, este un omagiu pe care compozitorul l-a adus tatălui său, ce fusese prim cornistul Operei Curţii de la München.

Dovadă incontestabilă a maturităţii muzicale la care ajunsese Strauss în momentul conceperii acestei lucrări, în 1942, Concertul face trimitere, prin rezonanţele mozartiene şi multiplele apeluri la vânătoare (de altfel, funcţia originală a acestui instrument), la o lume mai puţin complicată decât cea în care trăia Strauss şi care era dominată de războaiele ce au schimbat-o pentru totdeauna.

"Simfonia nr. 36 în Do major, KV 425", de Wolfgang Amadeus Mozart, a fost scrisă când compozitorul s-a oprit, în drumul său spre Viena, pentru câteva zile în oraşul austriac Linz, de unde provine şi denumirea lucrării. Deşi a fost scrisă în doar patru zile, nimic din ea nu trădează graba cu care Mozart a pus-o pe hârtie, ci, dimpotrivă, se remarcă drept cea mai complexă şi elaborată simfonie pe care compozitorul o realizase până la acel moment.

Născut în Bloomington, Indiana, Eric Terwilliger a început studiul cornului la 18 ani, în cadrul  Universității din Indiana, sub îndrumarea lui Philip Farkas. Din 1975 și-a aprofundat studiile în spațiul european cu Michael Höltzl în Detmold și la Universitatea Mozarteum din Salzburg. În același an a devenit prim cornist la Teatrul de Stat din Kassel, urmând ca din 1976 să se alăture orchestrei Filarmonicii din München.

Între 1977 și 2010 a făcut parte din prestigioase formații camerale precum Münchner Philharmonischen Solisten (1977-1991) și Vienna Chamber Ensemble (1991-2010). Începând cu 2007 a devenit prim cornist al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Bavareze și, totodată, profesor la Academia de Muzică din München.

Activitatea sa didactică s-a remarcat prin numeroase solicitări de a susține cursuri în calitate de Profesor Invitat la Conservatorul Superior de Muzică din Aragon (2006-2011), iar din 2011, la Conservatorul din Palma de Mallorca și la Școala Superioară de Studii Muzicale din Santiago de Compostela.

Loading...
Etichete
Comenteaza