Lecţii culturale de la cele mai performante administraţii din România

Lecţii culturale de la cele mai performante administraţii din România
Primari și city manageri din marile orașe ale României se întâlnesc la Cluj-Napoca pentru schimburi de bune practici în domeniile cultural și creativ. Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Clujean şi va avea loc în 24 septembrie, la Cluj Arena.

„Am invitat la Cluj reprezentanți ai mai multor administrații locale performante din România. Dorința noastră este să creăm un cadru în care administrațiile să-și poată oferi unele altora inspirație, modele și sprijin pentru replicarea, de la un oraș la altul, a poveștilor locale de succes în domeniile cultural și creativ. Și, de ce nu?, acesta ar putea fi începutul unor colaborări regionale în aceste domenii", declară Ștefan Teișanu, directorul executiv al Centrului Cultural Clujean.

Între administrațiile locale care și-au confirmat până în prezent participarea se numără cele din Sibiu, prin primarul Astrid Fodor, Oradea, prin primarul Ilie Bolojan, Alba Iulia, prin city managerul Nicolaie Moldovan și București, prin Coordonatorul departamentului programe al ARCUB, Raluca Ganea.

De asemenea, Marcel Heroiu și Marius Cristea, reprezentanți ai Băncii Mondiale, vor susține în cadrul conferinței o prezentare a studiului „Orașe magnet 2017", cu accent pe rolul culturii în dezvoltarea orașelor. La conferință vor participa 150 de persoane din domeniile administrativ, academic, cultural și creativ din România, precum și reprezentanți ai societății civile.

Ziua Bunelor Practici este o secțiune specială a conferinței Rețelei Orașelor, găzduită la Cluj în 22 și 23 septembrie, cu participarea a 17 orașe europene actuale sau foste candidate în competiția Capitalelor Europene ale Culturii. Rețeaua Orașelor, inițiată de CCC în acest an, are misiunea de a încuraja și sprijini orașele din Europa interesate să pună cultura la baza dezvoltării locale.

"Din nefericire, puține dintre orașele românești aflate până anul trecut în competiția Capitalelor Culturii fac demersuri de a implementa fie și numai parțial programele cu care au candidat. De aceea, Centrul Cultural Clujean încearcă să sprijine crearea unui cadru special de lucru și colaborare între aceste orașe", punctează reprezentanţii CCCJ. 

VEZI şi Clujul pune bazele unei rețele europene a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală

Amintim că asociaţia care s-a ocupat de candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, pe care l-a pierdut în faţa Timişoarei, s-a reinventat în vederea continuării proiectelor majore din programul propus în cadrul competiţiei UE.

Aşadar, Centrul Cultural Clujean va implementa, în perioada 2018-2020, proiectele revizuite din dosarul de candidatură, anul 2017 fiind folosit pentru replanificarea proiectelor, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ local și național de funcționare a programelor culturale și pentru demararea unor versiuni pilot ale proiectelor apreciate în mod deosebit de către juriul european în raportul de evaluare.

În cazul în care ar fi câştigat competiţie europeană, Clujul ar fi avut la dispoziţie suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programelor din dosarul de candidatură: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.

În finala concursului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au numărat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Adevărata bătălie s-a dat însă între Cluj-Napoca şi Timişoara. Două runde de vot încheiate cu egalitate: 6-6. Decizia finală i-a aparţinut preşedintelui juriului de experţi internaţionli - Steve Green (Marea Britanie).

Cultura, una din principalele direcţii de dezvoltare a municipiului pentru următorii 10 ani

"Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane", se arată în documentul de 1.319 pagini al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020, aprobată de Consiliul Local în 2015.

Redactorii strategiei au identificat 9 priorităţi pentru segmentul cultural clujean: creşterea participării şi accesului la cultură-dezvoltarea publicului, sustenabilitatea prin programe de finanţare şi alte măsuri a activităţilor culturale, încurajarea creaţiei, dezvoltarea cooperării internaţionale şi a dimensiunii regionale şi euroepene, creşterea cooperării intra şi intersectoriale, dezvoltarea infrastructurii - susţinerea patrimoniului mobil şi imobil, creşterea calităţii a actului de cultură şi a profesionalismului operatorului cultural, dezvoltarea culturii utilizării spaţiului public şi îmbunătăţirea comuncării culturale.

Pentru realizarea acestor obiective se recomandă o creştere a bugetului de alocări pentru proiectele culturale până la minim 4% din bugetul local până în 2020 şi optimizarea sistemelor de finanţare a proiectelor culturale din bani publici.

Loading...
Comenteaza